Macrolide sunt antibiotice bacteriostatice si uneori bactericide, cu spectru de activitate asemanator celui al Penicilinei G, active in special asupra stafilococilor, cocilor si bacililor gram-pozitivi, neisseriilor si hemofililor si inactive fata de bacilii gram-negativi si bacilul Koch (cu exceptia rifamicinelor). Activitatea maxima este la un pH alcalin. Se administreaza de obicei pe cale orala. Rezistenta apare in trepte - intermediar intre Penicilina si Streptomicina - ceea ,ce contraindica tratamentele care se prelungesc peste 10 - 12 zile, daca nu se recurge la asocieri de antibiotice. Prezinta pericolul determinarii unei rezistente incrucisate, dar sunt mai putin toxice si alergizante decat celelalte antibiotice. Uneori, au actiune sinergica cu Penicilina si tetraciclinele, alteori antagonista. Eritromicina se prezinta sub forma de drajeuri enterosolubile (0,100 g sau - 0,200 g/drajeu), care se administreaza oral, in doze de 2 - 4 g/zi, in 4 - 6 prize. Alte preparate sunt: Eritromicina propionil - sub forma de comprimate de 0,200 g, administrata oral, in doze de 1 - 2 g/zi, in 4 prize - si Eritromicina lactobionat - prezentata in flacoane de 0,300 g, pentru o zi, fiind necesar continutul a 2 - 3 flacoane, administrat in perfuzie i.v. lent. Eritromicina se absoarbe rapid dupa administrarea orala si se concentreaza in ficat si rinichi mai mult decat in sange. Spectrul de activitate este asemnator celui al Penicilinei G, fiind insa activa si asupra unor stafilococi rezistenti la Penicilina, Hemofili si mycoplasme. Este bine tolerata, dar uneori apar tulburari digestive (greturi, varsaturi sau diaree). Se administreaza in infectii cu stafilococi rezistenti la Penicilina (septicemii, osteomielite, enterocolite, infectii cutanate), in difterie, infectii biliare, dar si in infectii cu germeni sensibili la Penicilina, la bolnavii alergici la aceasta. Este contraindicata la bolnavii sensibilizati si la cei cu insuficienta hepatica. Triacetiloleandomicina se prezinta sub forma de capsule de 0,250 g. Actioneaza asupra cocilor gram-pozitivi si gram-negativi si asupra bacililor gram-pozitivi (coli, difterie, salmonele, klebsiele, carbunos). Reactii adverse apar rar (icter colostatic, tulburari gastrointestinale, eruptii elergice). Se administreaza in infectii respiratorii, biliare, stafilococice, pe cale orala, in doze de 1 - 2 g/zi, in 4 prize. Spiramicina (Rovamicyna) este asemanatoare cu precedenta, dar mai putin activa; la fel Carbomicina. Mai exista o subgrupa cu nucleu chimic complex, dar cu actiune asemanatoare: sinergistinele, lincomicinele si rifamicinele (Rifamicina, cu administrarea exclusiv parenterala, si Rifampicina cu administrare exclusiv orala). Acestea din urma sunt tuberculostatice puternice, bacteriostatice si bactericide, dar cu actiune si asupra altor germeni, in special asupra stafilococului. Rezistenta apare repede. Asocierea Rifampicinei cu Penicilina sau cu Cefalosporina, sau cu acid nalidixic este antagonista. Asocierea cu tetraciclinele, polimixinele sau cu nitrofuranii poate fi sinergica.
Tetraciclinele
Familia Tetraciclinelor cuprinde Tetracicline naturale (de extractie) si Tetracicline de sinteza ca: Clortetraciclina (Aureociclina), Oxitetraciclina, Tetraciclina, Rolitetraciclina, Demetilclortetraciclina, Metaciclina, Doxiciclina, Mincociclina. Sunt antibiotice cu actiune aproape exclusiv bacteriostatica, cu spectru larg. Toate sunt active asupra germenilor gram-pozitivi si gram-negativi (cu exceptia proteului si piocianicului), asupra germenilor anaerobi, spirochetelor, leptospirelor, rickcttsiilor, bedsoniilor, micoplasmelor. Nu este justificata schimbarea unei tetracicline cu altele, pentru a-i mari sau schimba actiunea. Rezistenta se produce in trepte succesive scurte. Asocierea cu oligozaharide, cloramfenicol sau macrolide este indiferenta, dar asocierea cu peniciline si cefalosporine este interzisa deoarece sunt antagoniste. Absorbtia digestiva este buna, mai ales pe nemancate. Administrarea i.v. realizeaza concentratii sanguine mari, uneori periculoase, mai ales in boli hepatobiliare. Toate tetraciclinele pot genera reactii adverse (fenomene toxice si alergice). Pot produce tulburari digestive de iritatie, fenomene de dismicrobism, carente, enterocolita acuta stafilococica. Sunt contraindicate la gravide. Preparatele vechi sunt nefrotoxice. Administrarea indelungata poate favoriza aparitia unui sindrom de tip lupic. Alteori, inlesneste aparitia candidozei mucoaselor. Indicatiile si contraindicatiile sunt aceleasi pentru toate tetraciclinele. Fiind numai bacteriostatice, au indicatii relativ restranse. In general, exista cinci indicatii majore: pneumopatii acute, infectii rickettisene acute, infectii ale cailor biliare, dizenteria bacilara si bruceloza acuta.
Tetraciclina se prezinta sub forma de drajeuri (0,125 g si 0,250 g/drajeu) si sub forma de capsule operculate (0,125 g si 0,250 g/capsula) si se administreaza in doze de 2 - 4 g/zi, in 4 prize, la intervale egale. Solvocilin (Pirolidinmetiltetraciclina), care se prezinta in flacoane cu continut injectabil (0,300 g/flacon), se administreaza in doze de 2 - 3 flacoane/zi, in perfuzie i.v. sau in injectii intravenoase, lent, la interval de 8 - 12 ore. Are aceleasi indicatii cu cea sus-mentionata, dar se administreaza in infectii severe, cand calea orala nu este accesibila si cand bolnavii nu coopereaza. Pot aparea un gust metalic, tulburari heptaice sau pancreatice, ameteli si hiperemia fetei. Doxicilina (Vibramycin - sub forma de capsule de 0,100 g si administrata cate o capsula/zi timp de 7 - 10 zile - si Reverinul – 3 - 6 fiole de 0,250 g/24 de ore, la 8 - 12 ore).
Cloramfenicolul
Este un antibiotic stabil cu actiune numai bacteriostatica si spectru larg de actiune: germeni gram-negativi (salmonele, dizenterici, coli, brucele, hemofili), gram-pozitivi, rickettsii (trahom, limfogranulomatoza benigna), spirochete. Absorbtia digestiva este buna. Patrunde cel mai bine in L.C.R. Rezistenta se instaleaza lent. Exista rezistenta incrucisata intre toti derivatii Cloramfenicolului iar uneori, si cu tetraciclinele si macrolidele. De obicei, are actiune antagonista penicilinelor. De electie se administreaza pe cale orala sub forma de Cloramfenicol - drajeuri (0,125 si 0,250 g/drajeu) si capsule operculate (0,125 si 0,250 g/capsula), in doze de 2 - 4 g/zi repartizate in 4 - 6 prize, sau de Cloramfenicol palmitat ( flacoane de 50 ml ), destinat in special copiilor. Parenteral - cale de exceptie - se administreaza Cloramfenicolul hemisuccinat (flacoane dc 1 g), indicat cand acest antibiotic este indispensabil (febra tifoida sau meningite cu germeni gram-negativi), in doze de 1 - 2 g/zi, repartizate in 3- 4 prize. Cloramfenicolul este indicat in febra tifoida, unele salmoneloze generalizate, unele meningite cu bacili gram-negativi (coli, salmonele, hemofili), unele rickettisoze acute, in ornitoza, bruceloza acuta. Este contraindicat in infectii minore, boli de sange, tratamente indelungate. Ca reactii adverse se constata greturi, varsaturi, colici, dismicrobisme intestinale, candidoze ale mucoaselor (mai rare decat dupa tetracicline), accidente severe medulare (purpura, trombocitopenie, anemie aplastica, agranulocitoza), accidente alergice. Tiamfenicolul, este un antibiotic asemanator ca structure cu cloramfenicolul, dar fara perspective in terapcutica.
Polipeptidele ciclice
Acest grup cuprinde polimixinele. In uz clinic sunt numai Polimixana B, Polimixina E sau Colimicina, Bacitracina, Tirotricina, Capreomicina si Viomicina. Bacitracina este extrem de toxica, in general toate Polimixinele sunt depasite terapeutic. Sunt antibiotice toxice, cu intrebuintare limiata. Colistina (Colimicin) se prezinta sub forma de comprimate in folii de aluminiu (250 000 u.i.), are actiune asupra germenilor gram-negativi: coli, proteu, salmonele, dizenteric, piocianic, hemofil. Administrata oral (100 000 u.i./kilocorp/zi, in 3 - 4 prize), este indicata in infectii digestive (dizenterie, enterocolite) sau in pregatirea preoperatorie pentru operatii pe tubul digestiv. Administrarea parenteral (aceleasi doze), este indicata in infectii generale, infectii urinare si genitale cu germeni sensibili. Polimixina nu se absoarbe pe cale orala. Este activa asupra germenilor gram-negativi (coli, proteu, piocianic, dizenterici, klebsiele). Deoarece este nefrotoxica si neurotoxica tratamentul nu trebuie sa depaseasca o perioada de 7 - 14 zile. Exceptional se administreaza pe cale parenterala (infectii generale grave). Pe cale orala (3 - 4 comprimate de 250 000 u.i. in 4 prize, la 6 ore) este indicata in infectii intestinale cu germeni sensibili sau in pregatirea preoperatorie a tubului digestiv.
Alte antibiotice
Novobiocinul (Nivecin) este un antibiotic bacteristatic si in doze mari bactericid, activ asupra stafilococilor, unor tulpini de proteu si a hemofilului. Rezistenta apare repede, antibioticul este greu suportat, produce tulburari digestive, icter colostatic, eruptii alergice, accidente hematologice pe cele trei linii. Este folosit in infectiile cu statilococ, rezistent la alte antibiotice (peneumonii, septicemii) si in unele infectii urinare cu proteu. Se prezinta sub forma de comprimate de 0,250 g si se administreaza in doze de 2 - 4 g/zi repartizate in 4 - 5 prize. Acidul nalidixic (Negram) este un chimioterapic cu actiune numai bacteriostatica, activ asupra bacililor gram-ncgativi (coli, proteu, salmonele, dizenterici, klebsiele). Se prezinta sub forma de comprimate de 0,500 g, se administreaza in doze de 3 - 4 g timp de 7-14 zile, repartizate in 4 prize, apoi de 1 - 2 g, timp indelungat. Este activ in mediul acid, motiv pentru care, in cazul infectiilor urinare, pe toata durata tratamentului se acidifiaza urina cu clorura de amoniu (Diurocard). Are actiune antagonista neta fata de Nitrofurantoin. Rezistenta se instaleaza rapid. Are actiune electiva in infectii urinare acute, realizand concentratii mari in parenchimul renal. Ca reactii adverse, pot aparea: tulburari gastrointestinale, stari de agitatie, tulburari vizuale, eruptii, anemii hemolitice. Este contraindicat in insuficientele renala si hepatica severe, in epilepsie, graviditate, boli digestive acute. Lincomicina, antibiotic cu spectru asemanator electromicinei, actioneaza si asupra anaerobilor gram negativi. Excelente rezultate se obtin in osteotnielita stafilococica. Toleranta digestiva este buna, fiind practic netoxica. Este indicata in infectii streptococice si cele cu anaerobi (1,5 - 2 g in 24 h). Clindomicina, este un derivat semisintetic al Lincomicinei si are spectru asemanator. Cicloserina (Tebemicina), actioneaza asupra bacililor gram negativi (Bacilul Koch) si asupra micobacteriilor. Prezinta efecte secundare neurotoxice. De aceea este scoasa din uz. Rifamicina este una dintre cele mai intrebuintate antibiotice. Doua Rifamicine sunt mai utilizate: Rifamicina (i.m si i.v) actioneaza asupra bacteriilor gram pozitive fiind foarte active antistafilococice si asupra bacilililor Koch. Are foarte buna toleranta. Dozele sunt de 500 mg si se administreaza i.m. la 8 ore. Rifampicina (Rifadin, Sinerdol) are spectru mai larg decat precedenta si actioneaza asupra bacteriilor gram pozitive, bacililor gram negativi (Salmonele, Proteus, Piocianic), si asupra bacilului Koch. Se administreaza numai oral (450 - 900 - 1200 mg in 24 h, in capsule de 150 mg). Produce rezistenta. Se pot intalni efecte secundare ca: start alergice, icter cu atingere hepatica si uneori insuficienta renala. Este foarte util in pneumonii si tuberculoza pulmonara. Acidul fusidic (Fucidina) are spectral asemanator Lincomicinei.Peptolidele cuprind: Pristinamicina (Piostacin), Stafilomicina si Virginamicina. Numai Pristinamicina a ramas in uz clinic (2-3 g/zi), cu rezultate in infectii stafilococice rezistente la penicilina.