Ce sunt hidrocarbonatele?
Hidrocarbonatele (sau glucidele, cum mai sunt numite) sunt zaharurile si amidonurile din alimentele pe care le consumam. Foarte multi nu inteleg ce legatura exista intre zaharuri si amidonuri si incurcatura devine si mai mare atunci cand se folosesc termeni cum ar fi hidrocarbonate (glucide) simple si hidrocarbonate complexe, in general vorbind, hidrocarbonatele simple sunt zaharurile. iar hidrocarbonatele complexe sunt amidonurile. Toate hidrocarbonatele (atat zaharurile, cat si amidonurile) sunt descompuse de enzimele digestive pana la stadiul de glucoza. Aceasta glucoza este absorbita din intestin in sange, fiind folosita pentru obtinerea de energie.
Hidrocarbonatele se gasesc aproape in exclusivitate in alimentele de origine vegetala - cereale, fructe si zarzavaturi, precum si in multitudinea de alimente obtinute din acestea, incluzand painea, pastele fainoase, produsele de patiserie si pe baza de cereale. Zaharurile (hidrocarbonatele simple) sunt digerate rapid si. cu exceptia cazului in care in intestin sunt prezente si fibre alimentare, patrund in torentul sangvin sub forma de glucoza in decurs de minute dupa consumarea lor. Aceasta determina o crestere brusca a nivelului zaharului sangvin, insotita de o crestere a disponibilului energetic. Problema este ca aceasta veritabila inundatie zaharica declanseaza o rectie exagerata din partea pancreasului, care elibereaza in sange un val de insulina care nu numai ca readuce zaharul sangvin la nivelul anterior, dar uneori il scade prea mult. Rezulta astfel o prabusire energetica, insotita deseori de o senzatie de lesin si de lipsa de stantate, tremur etc. Reactia obisnuita, in asemenea situatii, este de Capela la o gustare sau la o bautura racoritoare dulce pentru a rezolva problema.
Si lucrurile se rezolva, nu-i asa?
O solutie mai buna ar fi consumarea unui mar, in forma naturala, aproape toate alimentele bogate in hidrocarbonate contin cantitati generoase de fibre alimentare. Desi acestea, in general, sunt digerabile, ele sunt totusi foarte utile, pentru ca au capacitatea de a absorbi apa si de a forma o masa moale in interiorul intestinul, ceea ce determina incetinirea ratei de absorbtie a zaharului. Amidonurile (hidrocarbonatele complexe), pe de alta parte, sunt niste molecule foarte complicate. Fiind mult mai mari decat moleculele de zahar, digestia lor necesita mai mult timp si deci nu pot determina o crestere rapida a nivelului zaharului din sange. Continutul bogat in fibre al alimentelor amidonoase nerafinate constituie un element in plus care ajuta la uniformizarea ratelor de digestie si absorbtie a substantelor nutritive.
Dar nu-i asa ca alimentele amidonoase ingrasa mai usor decat altele?
Alimentele bogate in grasimi ingrasa cel mai usor. Un gram de grasime furnizeaza 9 calorii, in timp ce un gram de glucide furnizeaza doar 4 calorii. Mare parte din grasimea pe care o consumam se duce direct in depozitele adipoase ale organismului. Ceea ce da nastere la probleme este rafinarea si prelucrarea hidrocarbonatelor. Ca urmare a acestor procese, volumul hranei se reduce, iar concentratia calorica creste. Acesta este motivul pentru care este asa de usor sa consumi prea multe calorii. insa atunci cand hidrocarbonatele sunt consumate impreuna cu fibrele, apetitul este satisfacut cu mai putine calorii.
Prin urmare, ce anume pot manca?
Cartofii si pastele fainoase, fasolea si rudele ei, precum si cerealele integrale reusesc sa umple stomacul fara sa impovareze organismul cu calorii. Daca la acestea adaugati o varietate cat mai mare de fructe si zarzavaturi, veti constata ca devine practic imposibil sa mananci prea mult si sa te ingrasi. Dar, daca deasupra sau alaturi de aceste alimente sanatoase veti pune unt, sosuri, dresuri, smantana sau branza, totul se transforma intr-un dezastru caloric. Consumarea glucidelor complexe in forma lor naturala, impreuna cu toata cantitatea de fibre, dar fara acele adaosuri grase, va ingadui nu numai sa consumati un volum mai mare de hrana in conditiile in care veti continua sa pierdeti kilogramele in plus, ci va va oferi si avantajul cresterii rezistentei si al beneficierii de un nivel energetic mai constant. Acest mod de alimentatie va va mentine arterele permeabile si va va da posibilitatea sa reduceti la jumatate cheltuielile alimentare. Unde ati putea gasi o afacere mai rentabila?
In cautarea adevaratei linii de mijloc. Un roman (fie ca este vorba despre un barbat, femeie sau copil) consuma in medie 60 de kilograme de zahar intr-un an. Aceasta inseamna mai bine de 2/3 dintr-o cana de zahar intr-o zi.
Bine, veti zice, dar eu nu cumpar atat de mult zahar. De unde vine tot acest zahar?
Cea mai mare parte a zaharului pe care il consumam este zahar ascuns. Iata cateva dintre caile prin care zaharul se strecoara in alimentatie: Bauturile racoritoare. Romanii beau peste 200 1 de bauturi racoritoare/presoana/an. 250 ml dintr-o astfel de bautura pot contine pana la 9 lingurite de zahar.Deserturile. O bucata de tort de ciocolata contine, de exemplu, 15 lingurite de zahar, iar o cana de iaurt la gheata contine 12 lingurite. Cereale semipreparate (instant). Unele sunt foarte sanatoase, insa altele contin foarte mult zahar - 50-65% din totalul caloriilor. Acestea din urma nu mai sunt cereale, ci mai degraba bomboane! Zaharul mai poate fi ascuns in conserve (inclusiv in supele la plic), in diferite gustari si in untul de arahide.
inseamna aceasta ca ar trebui sa verificam etichetele produselor pe care le cumparam, pentru a vedea cat zahar contin? Da, insa trebuie sa stim ca zaharul poate fi ascuns si prin desemnarea lui cu alte nume: sucroza, dextroza, lactoza, fructoza si maltoza, de exemplu, sunt tot zaharuri. La fel stau lucrurile si cu diferitele siropuri, cu mierea de albine si cu melasa.
Totusi zaharul este o sursa de energie rapida, nu-i asa?
Este adevarat ca zaharurile rafinate, concentrate, patrund rapid in curentul sangvin, determinand o crestere brusca a nivelului zaharului din sange. Aceasta duce la o crestere la fel de brusca a disponibilului energetic al organismului - apogeul zaharic. Cresterea este insa de scurta durata, pentru ca declanseaza o descarcare de insulina. Insulina scade nivelul zaharului din sange si, uneori, in absenta efectului moderator al fibrelor, aceasta scadere este prea brusca si prea accentuata. Scaderea nivelului zaharului sangvin determina aparitia simptomelor hipoglicemiei: senzatia de slabiciune, foamea, oboseala si apatia - spleenul zaharic sau hipoglicemia reactionala, cum i se mai spune. Reactia obisnuita in asemenea situatii este de a mai lua o portie de zahar, apoi inca una, ajungandu-se la un soi de comportament alimentar asemanator cu al animalelor ierbivore, care pasc cat e ziua de lunga. Pentru a evita aceasta situatie, incercati sa mancati mai degraba un mar, o banana sau o portie de orez fiert decat ceva dulce. Fibrele din constitutia acestor elemente incetinesc rata de absorbtie a zaharului in sange. in felul acesta, nivelul sangvin al zaharului nu va mai fi atat de saltaret, tonusul energetic vi se va stabiliza, iar senzatia de satietate va dura mai mult.