cerintele alimentare ale organismului

Din aceasta succinta prezentare a metabolismului putem desprinde necesitatile de nutrimente ale organismului si ratiunea lor. Protidele sunt indispensabile in masura in care trebuie sa furnizeze pietrele de constructie (acizii aminati) tesuturilor organismului. Valoarea lor alimentara este inegala: cele de origine animala sunt mai apte sa raspunda acestui deziderat decat cele de origine vegetala. Ca atare, ratia zilnica de protide trebuie sa cuprinda cel putin 50% protide animale, restul putand fi furnizat de cele vegetale.

Cantitatea de protide necesara zilnic unui adult sanatos este de:
1 gram pe kilogram de greutate corporala, ceea ce inseamna ca pentru un om de 65 kilograme, ratia protidica trebuie sa fie de 65 grame Aceasta cantitate poate fi, de exemplu, furnizata de urmatoarele alimente:

• Carne 100 grame
• Lapte 1/2 litru
• Paine 25 grame
• sau
• Lapte 1/2 litru
• Doua oua
• Paine 350 grame
• sau
• Branza 150 grame
• Paine 100 grame
• Fasole boabe 100 grame

Glucidele sunt furnizate omului fie sub forma de fainoase (amidon), ca painea, pastele fainoase, orezul, fie ca dulciuri, cum sunt zaharul, marmelada, dulceata. Ele constituie cea mai mare parte din ratia alimentara, fiind furnizoarele principale de energie impreuna cu lipidele.

Lipidele. Acestea sunt de origine animala sau vegetala. Cercetarile in domeniul nutritiei au pus in evidenta necesitatea grasimilor vegetale in alimentatia omului, ele fiind furnizoare exclusive de acizi grasi nesaturati, cu rol in protectia pielii si mai ales in prevenirea aterosclerozei (depunerea de lipide in peretii arterelor).

Vitaminele sunt substante pe care omul nu le poate sintetiza, necesare zilnic in cantitati de ordinul miligramelor, si care au in organism, in general, un rol biocatalitic (enzimatic). Ele au fost impartite in doua grupe: grupul celor ce se dizolva in grasimi (vitamine liposolubile) si grupul celor ce se dizolva in apa (hidrosolubile). In primul grup intra vitaminele care au un rol in reglarea functiilor anumitor tesuturi, de multe ori in sinergie sau in antagonism cu actiunea unor hormoni, pentru care motiv sau si numit hormonovitamine. Din acest grup fac parte vitaminele A, D, E si K. Al doilea grup este compus din vitamine cu rol in special biocatalizator, care sprijina actiunea unor enzime sau intra chiar in compozitia lor, pentru care motiv sau numit enzimovitamine. Fiind hidrosolubile, ele se elimina mai usor din organism, care nu le poate depozita, ca pe cele liposolubile. De aceea, necesitatea aportului zilnic de vitamine, lege valabila pentru ambele grupuri, este mai ales imperativa in privinta celor hidrosolubile. Din acest ultim grup fac parte vitaminele B si C. Raspandirea lor in natura este foarte mare, motiv pentru care o alimentatie cat de cat variata si echilibrata asigura de regula aportul zilnic necesar de vitamine.

Sarurile minerale. Substantele nutritive din acest grup pot fi impartite in doua categorii: unele din ele, cum sunt calciul si fosforul, prezente in organism in cantitati mari, intra chiar in constitutia unor tesuturi, iar altele sunt asa-numitele oligoelemente, necesare in cantitati foarte mici. In prima grupa, afara de calciu si fosfor, mai intra sodiul si potasiul. Din a doua categorie fac parte fierul, iodul si fluorul. Fierul intra in compozitia pigmentului sanguin (hemoglobina), iodul are un rol in functia tiroidei, iar fluorul asigura mentinerea integritatii dintilor, impiedicand formarea cariilor. Lipsa de calciu este de temut in cazul unei alimentatii prea sarace in lapte si branza, iar cea de fier intr-o alimentatie lipsita de carne si legume verzi.

Apa. Spre deosebire de substantele nutritive enumerate mai sus, apa nu are nici rol energetic sau plastic, nici biocatalitic. Este insa suficient sa precizam ca circa 60-70% din greutatea corpului omului este reprezentata numai de apa si ca toate procesele vitale si metabolice mentionate pana acum au loc in mediul celular apos. Aceasta face ca lipsa de apa sa fie mai repede resimtita decat lipsa hrana, astfel ca, daca omul poate rezista la lipsa completa de alimente pana la 30 de zile sau chiar mai mult, lipsa de apa il omoara in cateva zile.

Ceaiul si cafeaua sunt, in anumite limite, stimulente nepericuloase ale sistemului nervos, utile in profesiunile sau ritmul de viata care impun o oarecare acuitate nervoasa. Abuzul insa duce fie la intoxicatii, manifestate prin insomnie, nervozitate si palpitatii, fie la pierderea efectului lor stimulent, prin obisnuinta. Prin limitarea la 1-2 cesti de ceai si de cafea neagra pe zi, aceste riscuri sunt evitate.