In insuficienta renala consecutiva nefropatiilor, deficientii in mentinerea echilibrului acido-bazic va determina aparitia acidozei, situatii cand pH-ul sanguin scade, rezerva alcalina scazind de asemenea de la 55-60 volume C02 % , la valori de 40-20 volume C02 %.
Retentia de ioni ficsi se face in special pe seama fosfatilor si sulfatilor. In acidoza se produce o crestere a permeabilitatii celulare, ceea ce permite ionului de CI sa migreze inspre globulele rosii,producand o hipercloremie globulara cu cloropenie plasmatica, facand ca raportul clor globular (1,6-1,8 g %o) / clor plasmatic (3,6 g %o), care in mod normal este de 0,52 plus minus 0,2, sa creasca peste 0,60. Scaderea raporului clor globular/clor plasmatic se insoteste de alcaloza, acest aspect fiind intalnit in sindromul deshidratare- declorurare ajuns in stadiul de insuficienta renala acuta.
Presiunea osmotica a plasmei, exprimata in mOsm/l (miliosmoli) va fi modificata in insuficienta renala ca o consecinta a retentiei azotate. Un miliosmol reprezinta a mia parte din presiunea exercitata de catre o molecula-gram in solutie. Exprimarea concentratiei unui ion in mOsm/l se face prin impartirea concentratiei sale in mg/l la greutatea sa atomica, adica m0sm=mg/| totul impartit la PA. Aceasta exprimare permite determinarea presiunii osmotice eficace care reprezinta suma valorilor in mOsm a electrolitilor.
In insuficienta renala, presiunea osmotica a plasmei (n= 290-310 mOsm/l) se modifica datorita tulburarilor de eliminare a electrolitilor, precum si detentiei compusilor azotati.
Cercetarea presiunii osmotice se face prin determinarea punctului crioscopic (n= -0,56° si -0,58°) si masurarea rezistivitatii (conductibilitatii)electrice a plasmei (metoda Wheatstone sau Kohlrausch). In insuficienta renala retentia compusilor azotati scade punctul crioscopic, astfel ca A = intre -0,58°si -0,80°. 0 scadere a punctului A crioscopic poate fi observata si in insuficienta cardiaca, anemii, casexii, asfixii, cu prezenta sau in absenta insuficientei renale.
0 presiune osmotica ridicata corespunde unui punct A crioscopic scazut realizind o hipertonie osmotica, pe cand o presiune osmotica scazuta corespunde unui punct A crioscopic crescut, ceea ce echivaleaza cu o hipotonie osmotica.
Rezistivitatea electrica a plasmei este in functie de concentratia ionilor si invers proportionala cu numarul miliosmolilor din solutie a fractiilor ionizante.
Proteinele plasmatice ofera informatii pretioase pentru diagnosticul pozitiv si diferential al unor nefropatii. Participarea lor la producerea edemului, prin scaderea presiunii coloid-osmotice, justifica obligativitatea determinarii lor.
Redam mai jos aspectul unei proteinograme normale:
Proteine totale = 75 ±10 g %o (16 ±2 mEq %o)
Albumine = 40-50 g %o
Globuline = 25-30 g %o
Raport A/G = 1,2-1,6
Electroforeza pe hartie, exprimata in valori mijlocii normale la 100 (valori relative) si in valori absolute in g % arata urmatoarea configuratie:
In glomerulonefroze se observa o hipoproteinemie cu hipoalbuminmie, hiper-alfa2 si betaglobulinemie, hipogamaglobulinemie.
In majoritatea glomerulonefritelor cronice cresc alfa2 si beta-globulinele iar in pielonefrite se remarca frecvent o crestere a gamaglobulinlor.
Lipidele plasmatice formate din grasimi neutre (trigliceride), colesterol liber si esterificat, fosfolipide (lecitina, cefalina) prezinta variatii individuale in functie de o serid de factori (varsta, sex, alimentatie, metabolisme, integritatea functionala a aparatului digestiv, sistemului endocrin etc.).
Lipidele vor suferi modificari importante in unele nefropatiicare ofera indicii pretioase pentru diagnostic si aprecierea evolutiei (ex. sindromul nefrotic unde vom intalni o hiperlipidemie cu hipercolesterolemie). Valorile normale ale lipidelor si fractiunilor lipidice sint urmatoarele:
- lipide totale = 7oo ±2oo mg %
- colesterol total = 18o -28o mg %
- raport colesterol estretificat/colesterol total = E/T= 2/3= 0,60-0,70
- fosfolipide = 150-250 mg %
- acizi grasi totali = 200-500 mg %
- grasimi neutre = 0-200 mg %