semne fizice

 SEMNE FIZICE
Examenul obiectiv al unui cardiac utilizeaza cele patru metode clasice: inspectia, palparea, percutia, auscultatia. Inspectia implica inspectia generala si inspectia regiunii precordiale. Inspectia generala permite sa se evidentieze: pozitia bolnavului: ortopneea indica o insuficienta cardiaca stanga, iar pozitia genupectorala, o pericardita cu lichid abundent; culoarea tegumentelor si a mucoaselor: paloarea apare in endocardita lenta, cardita reumatica, insuficienta cardiaca, iar cianoza, in insuficienta cardiaca globala, in unele boli cardiace congenitale; dansul arterial (artere hiperpulsatile) indica o insuficienta aortica sau un hipertiroidism; turgescenta venelor jugulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de insuficienta cardiaca dreapta; bombarea abdomenului prin ascita sau hepatomegalie de staza este un alt semn de insuficienta cardiaca dreapta; inspectia generala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive (membre inferioare, regiunea sacrata etc.), a degetelor hipocratice (endocardita lenta). Inspectia regiunii precordiale poate decela: bolirea regiunii precordiale (prin marirea accentuata a inimii la copii sau adolescenti) sau retractia sa (in simfiza pericardica); sediul socului apexian (al varfului etc.). Palparea permite sa se aprecieze: socul apexian care, normal, predomina in spatiul al V-lea intercostal stang, putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si punctiform. Uneori, socul sistolic apexian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul apexian se deplaseaza in jos si spre stanga (in hipertrofia ventriculara stanga) sau numai spre stanga (in hipertrofia ventriculara dreapta); freamatele (vibratii provocate de unele sufluri valvulare mai intense si mai aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe spatele unei pisici care toarce) si frecaturile pericardice; palparea arterelor periferice (temporala, radiala, humerala, carotida, pedioasa, tibi-ala posterioara, femurala) permite aprecierea elasticitatii si permeabilitatii arteriale. Percutia face posibila aprecierea maririi si formei inimii. Auscultatia se face cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul find asezat pe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in sfarsit in picioare. La inima normala se percep doua zgomote: zgomotul I sau sistolic, surd si prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrio-ventriculare si contractiei miocardului. Se aude mai bine la varf; zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt, datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare; se aude mai bine la baza. Primul zgomot este separat de al doilea prin pauza mica (sistola), iar al doilea este separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau diastold. In stare patologica pot aparea modificari de zgomote, zgomote supraadaugate (sufluri), tulburari de ritm. Modificarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: intarirea primului zgomot la varf (stenoza mitrala); intarirea zgomotului al doilea la aorta (hipertensiunea arteriala) sau la pulmonara (stenoza mitrala; zgomot in trei timpi la varf (stenoza mitrala; zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datoiit asocierii unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in diferite forme de insuficienta cardiaca. Zgomotele supraadaugate sunt suflurile si zgomotele pericardice. Dupa cauzele care le determina, suflurile pot fi extracardiacet (anorganice), cand apar accidental la persoane fara leziuni cardiace, si cardiace. Suflurile caidiace pot fi organice (leziune a aparatului valvular) sau functionale (dilatare a cavitatilor inimii sau a arterei aorte ori pulmonare). Ultimele apar frecvent in insuficienta cardiaca. Dupa timpul revolutiei cardiace in care apar, suflurile pot fi sistolice (insuficienta mitrala, stenoza aortica) sau diastolice (stenoza mitrala, insuficienta aortica). Auscultatia inimii permite uneori descoperirea frecaturii pericardiace - semn important pentru diagnosticul pericarditelor.