Cum ne afecteaza emotiile negative

Despre legatura dintre psihic si somatic s-au scris foarte multe; se cunosc in medicina acele boli numite „psihosomatice”, adica boli declansate si intretinute de factorii psihici, dar nu multi s-au incumetat sa patrunda si sa inteleaga procesele de la nivel subconstient, acolo unde se formeaza „germenii” fiecarei boli.

Stresul, ca expresie a unei tensiuni psihice intense, afecteaza, potrivit Asociatiei Americane de Psihologie, mai mult de 45% dintre adulti. Unii reusesc sa descarce aceasta tensiune prin emotii gen: furie, isterie, crize de plans etc. dar si acestea trebuie exprimate moderat, pentru a nu provoca daune in interior, dupa cum vom vedea in continuare. Cei mai multi insa traiesc emotiile negative in mod repetat, ori de cate ori se intalnesc cu persoana sau mediul care are efect stresant asupra lor.

Ce se petrece in interiorul nostru in timpul unei „furtuni emotionale”? La nivel comportamental pot aparea crize de plans sau de ras, incruntare, persoana devine irascibila etc. La nivel fiziologic, inima bate mai repede, stomacul se opreste din digerat, vasele sanguine se contracta, transpiratia se poate intensifica.

Intre afectiunile psihosomatice acceptate de medicina alopata in prezent, se numara hipertensiunea, astmul bronsic, colonul iritabil, gastrita si ulcerul duodenal, aritmiile cardiace, cardiopatia ischemica, tulburarile hormonale, unele alergii si eczeme, psoriazis si altele.

Supararea si tensiunea resimtite in cadrul unui conflict familial sau profesional determina stomacul sa secrete mai mult suc gastric decat in mod obisnuit si astfel mucoasa stomacala se irita si in timp apare gastrita sau ulcerul.

Nemultumirea de sine, de viata sau de ceilalti, lipsa de incredere in viitor, tendinta spre culpabilizare duc de multe ori la insomnie.

Mania afecteaza inima; studiile au aratat ca persoanele furioase sunt de trei ori mai predispuse la infarct, unul dintre motive fiind acela ca in timpul crizei sangele nu mai iriga suficient inima.

De asemenea, emotiile negative slabesc sistemul imunitar, persoanele pesimiste si anxioase fiind mai vulnerabile in fata infectiilor virale sau bacteriene.

La polul opus, optimismul mobilizeaza organismul in lupta cu boala, iar vindecarea se face mai repede. Studii recente in neurostiinta arata ca emotiile influenteaza dezvoltarea cognitiva si joaca un rol central in dezvoltarea aproape a tuturor aspectelor comportamentale interpersonale. Astfel, afectivitatea pozitiva (incredere, caldura sufleteasca, prietenie etc.) traita si impartasita de subiect, stimuleaza functiile de adaptare si procesele de invatare, persoana reusind sa integreze mai usor noi sarcini, situatii, persoane, sa gaseasca solutii si sa colaboreze in mod armonios.