Echipa Ekilibrium recomanda:
Super Omega 3-6-9 Softgel

Ischemia silentioasa

Descrierea ischemiei silentioase

Ischemia miocardica silentioasa reprezinta cea mai comuna manifestare a bolilor de inima coronariene si cumuleaza 75% din episoadele ischemice care se produc pe durata unei vieti.

Rationamentul pe care se merge in identificarea pacientilor care sufera de aceasta afectiune este acela ca ischemia silentioasa este asociata cu un risc crescut al prezentei unei afectiuni coronariene care poate fi reversibila daca este tratata in mod corespunzator. De obicei, pacientii suspectati de ischemie silentioasa au varsta de 35 de ani sau peste aceasta varsta si prezinta istoric familial de boala arteriala coronariana precoce sau alti doi factori de risc coronarieni majori.

Investigarea ischemiei miocardice silentioase se realizeaza prin intermediul unei test al stressului si a unei monitorizari electrocardiografice. Rezultatele testelors se folosesc pentru indicarea unui tratament adecvat. 

Ischemia silentioasa reprezinta o alterare a perceptiei durerii care variaza in functie de nivelul endorfinelor postefort. Astfel, cresterea nivelului endorfinelor postefort determina scaderea perceptiei durerii. Datorita acestui aspect, pacientii trebuie sa fie supusi unor investigatii suplimentare in functie de varsta, gradul de solicitare ocupationala, durata sau frecventa episoadelor ischemice sau severitatea alterarilor electrocardiografice in criza.

Patogenia ischemiei silentioase

Mecanismele ischemiei miocardice:  In timpul ischemiei apare un dezechilibru intre aportul miocardic de oxigen si cerere. Ischemia se poate manifesta sub forma: discomfortului anginos, denivelarea segmentului ST la electrocardiograma, scaderea captarii de thaliu 201 sau technetiu la imaginile de perfuzie miocardica sau afectarea regionala sau globala a functiei ventriculare.

Ischemia miocardica poate apare ca rezultatul aportului scazut de oxigen, cererii crescute de oxigen sau ambelor. In prezenta ocluziei coronare, cresterea cererii de oxigen determinata de exercitii fizice, tahicardie sau emotii conduce la un dezechilibru tranzitor. Aceasta conditie este denumita ischemia de cerere si este responsabila pentru majoritatea episoadelor de angina pectorala stabila. In alte situatii, dezechilibrul este cauzat de reducerea acuta a aportului de oxigen secundara cresterii tonusului vascular coronarian (vasospasm) sau prin reducerea marcata a fluxului coronarian ca rezultat a unei agregari plachetare sau formarii unui trombus, denumita ischemia de aport, responsabila pentru infarctul miocardic si episoadele de angina instabila. In multe cazuri ischemia rezulta prin ambele mecanisme.

Mecanismele ischemiei silentioase sunt necunoscute. Investigatiile cercetatorilor au avut drept tinta 5 teorii.

Prima. Asocierea diabetului cu ischemia silentioasa si infarctul nedureros atribuita unei neuropatii autonome.

A doua. Pacientii cu ischemie silentioasa prezinta tulburari ale perceptiei altor forme ale durerii, cum ar fi cea care rezulta din electrocutare, ischemia extremitatilor, aplicarea cutanata a caldurii sau insuflarea unui balon in artera coronariana.

A treia. Pacientii hipertensivi care demonstreaza o incidenta crescuta a ischemiei silentioase au aratat a avea un prag al durerii inalt si reactii diminuate la stimularea pulpei dintelui fata de pacientii normotensivi. S-a sugerat ca acesti pacienti produc o cantitate excesiva de endorfine-opioizi endogeni-care cresc pragul la durere.

A patra. La pacientii cu ischemie silentioasa de tipul III, episoadele simptomatice pot rezulta printro ischemie mai putin severa decit cele simptomatice. La unii dintre acesti pacienti perioadele scurte de ischemie la inregistrarea Holter tind sa fie asimptomatice, in timp ce perioadele lungi sunt insotite de angina. S-a postulat teoria conform careia receptorii la durere nu ar fi stimulati de episoadele usoare de ischemie.

A cincea. Cea mai recenta investigatie sugereaza ca ischemia silentioasa la unii pacienti poate sa nu fie datorata disfunctiei nervilor periferici ci datorita unui defect in cortexul cerebral. Activarea corticala frontala apare a fi necesara pentru a resimti durere cardiaca. Unele studii arata ca pacientii cu ischemie silentioasa prezinta mesaje dureroase aferenta cardiace prin procesare neurala anormala.

Cauzele ischemiei silentioase

Cauzele ischemiei silentioase cuprind: proliferari intimale: post-APTL, postradice, toxice (cocaina), trombangeita obliteranta, ateroscleroza este cauza principala pentru 90% dintre bolile ischemice ale inimii, arterite: lues, panarterita nodoasa, boala Takayasu, anevrisme coronariene post-traumatice, disectie de aorta extinsa spre coronare, boala coronarelor mici-microangiopatie diabetica, compresiuni extrinseci, in pericardita calcara, embolii coronariene: vegetatii, placi calcare, trombi,  amiloidoza.

Factori de risc pentru a dezvolta ischemie silentioasa:  varsta peste 35 de ani, obezitatea - exista o relatie inversa intre gradul obezitatii si durata vietii, sedentarismul; agregarea familiala prin ereditate poligenica si prin obiceiuri alimentare; fumatul, autopoluarea - exista o corelatie directa intre precocitatea infarctului miocardic si numarul de tigarete pe zi, sexul masculin-estrogenii ar avea rol protector, factori dietetici: consumul caloric excesiv, carente in microelemente, factori comportamentali: este predispus tipul psihosomatic A, ambitios, agresiv, nerabdator, factorii sociali-profesii cu stress crescut, hiperuricemia, dislipidemia, hipertensiunea arteriala prin stress parietal si trauma hemodinamica, diabetul zaharat-hiperglicemia- micro- si macroangiopatie

Semnele si simptomele ischemiei silentioase

Ischemia silentioasa care apare la un numar semnificativ de persoane, include bolnavii care nu au simptome in prezenta unor elemente ischemice cardiace care apar in urma monitorizarii Holter si a efectuarii testelor imagistice cu radioizotopi. 

Ischemia silentioasa apare mai ales la pacientii care au diabet sau care au suferit o interventie chirurgicala de transplant de inima. 20% din pacientii care au diabet de tip 2 sufera si de ischemie silentioasa.

Scopul tratamentului ischemiei miocardice este de a ameliora simptomele si de a preveni sindroamele coronariene acute fatale sau nonfatale viitoare. Modificarea factorilor de risc este foarte importanta in reducerea ischemiei miocardice. Se abordeaza utilizarea de statine, inhibitorii enzimei de conversie, aspirina si beta-blocantii. Se urmareste normalizarea tensiunii arteriale, combaterea obezitatii, combaterea dislipidemiei, echilibrarea diabetului zaharat.

Terapia hipertensiuni arteriale

Terapia hipertensiunii trebuie sa atinga presiunea sistolica arteriala sub 130 mm Hg si a celei diastolice sub 85 mmHg. La bolnavii cu angina pectorala agentii de prima linie sunt beta-blocantii cum ar fi metroprolol, atenolol sau propanolol, deoarece acestia scad cererea de oxigen prin scaderea frecventei cardiace, a contractilitatii si a stressului mural. Se folosesc si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei.

Terapia hiperlipidemiei

Statinele cum ar fi atorvastatin, simvastatin, pravastatin, lovastatin sau fluvastatin sunt prima linie pentru tratarea hiperlipidemiei. Utilizarea loc conduce la ameliorarea rapida si semnificativa a dilatatiei dependente de endoteliu a coronarelor si a arterelor periferice. Prezinta avantajul de a stabiliza placa ateromatoasa si a scadea incidenta sindroamelor ischemice coronare prin acest mecanism. Numeroase studii au aratat importanta statinelor in scaderea incidentei infarctului miocardic acut si mortii cardiace subite.

Terapia antianginoasa

Este principala optiune pentru pacientii cu ischemie silentioasa sau simptomatica. Agentii preferati sunt beta-blocantii in terapie unica. Alternative eficiente sunt blocantii calcici, in particular: nifedipina, felodipina, amlodipina. Glicerina cu actiune scurta este alegerea pentru ischemia miocardica simptomatica acuta.

Terapia antiplachetara

Este utila in prevenirea si tratamentul sindroamelor coronariene acute prin ruperea placii de aterom si formarea de trombus. Cele mai folosite sunt aspirina, ticlopidina, clopidrogel sau dipiradamol. Dintre acestea aspirina este cea mai eficienta in reducerea riscului de infarct miocardic acut, atac cerebral ischemic si mortii cardiace subite. Inhibitorii de glicoproteine IIb/IIIa, cum ar fi abciximab si eptifibatid sunt utile la pacientii cu angina instabila, mai ales la cei care sunt indicati pentru angioplastie coronariana.

Terapia antrombinica cu heparina standard sau cu greutate mica este utila la pacientii cu angina instabila.

Terapia chirurgicala

Interventiile coronariene percutane cuprind: brahiterapia-iradierea intracoronariana cu dispozitive gamma sau beta, angioplastia percutana transluminala coronariana cu sau fara stentare, aterectomia coronariana, angioplastia cu ablatie laser, tromboliza pe cateter si trombectomia mecanica, valvuloplastia percutana pentru pacientii cu stenoza aortica sau mitrala.

Tehnici de bypass coronarian cuprind:  interventie cardiaca deschisa pe cord activ contractil, interventie chirurgicala cardiaca deschisa cu folosirea unei pompe de bypass, bypass folosind conducte arteriale, bypass Keyhole sau incizional minim, bypass ileal, revascularizatie chirurgicala transmiocardica cu laser.

Contrapulsatia intra-aortica cu balon reprezinta cresterea presiunii diastolice aortice prin umflarea unui balonas introdus in inima prin cateterizare. Tehnica creste perfuzia miocardica si fluxul de sange miocardic, amelioreaza golirea ventriculului stang si consumul miocardic de oxigen.

Schimbarea modului de viata.

Sunt indicate urmatoarele modificari: pregatirea actului sexual: minim 2 ore postprandial si cu administrarea unui beta-blocant cu actiune scurta cu 1 ora inainte, renuntarea la sporturile de performanta, schimbarea locului de munca, daca acesta presupune stress sau efort fizic excesiv , evitarea drogurilor care cresc consumul de oxigen al miocardului (amfetamine, cocaina, izoproterenol), renuntarea la sporturile de performanta, evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care are efect nociv: aport caloric suplimentar inutil, efect hiperkinetic care suprasolicita cordul, efect toxic pentru finra miocardica, suprimarea fumatului deoarece nicotina are efect de spasm coronarian, creste necesarul miocardic de oxigen, scade eficienta medicatiei antianginoase, combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta, reducerea consumului de cafea.

Prognosticul ischimei silentioase

Prognosticul ischemiei miocardice depinde de acuitatea ischemiei, totalitatea miocardului implicat, extinderea vaselor coronariene colaterale, severitatea sindroamelor ischemice si gradul de disfunctie miocardica. Alti factori de risc asociati sunt varsta inaintata, disfunctia ventriculara stanga.

Tratamente naturiste pentru Ischemia silentioasa