Mastita fibrochistica
Descriere Mastita fibrochistica:
Mastita fibrochistica reprezinta o dezvoltare a unor chisturi intramamari care provoaca discomfort uneori asociat cu problemele hormonale ale ciclului menstrual. Mastita fibrochistica este o boala fibrochistica a sanului ce reprezinta o conditie patologica a tesutului mamar care afecteaza aproximativ 45% dintre femei.
Cauze Mastita fibrochistica:
Mastita fibrochistica apare in mai mult de 50% dintre cazuri bilateral (la ambii sani), cu frecventa mai mare la femeile trecute de 50 de ani. O rata a incidentei mai crescute s-a descoperit la femeile la care prima menstruatie s-a instalat precoce sau la care menopauza a fost intarziata sau la femeile cu cicluri neregulate sau cele care nu comporta ovulatie. De altfel, frecventa aparitei mastitei fibrochistice este mai mare pentru femeile cu sanii mai voluminosi.
Medicii afirma drept cauza a distrofiei mamare ca urmare a instalarii mastitei fibrochistice, instalarea unor dezechilibre hormonale si o crestere a raportului de estrogen sau o crestere a sensibilitatii tesutului glandular mamar la estrogeni. Este dovedit ca administrarea de preparate estrogenice dupa menopauza determina cresterea frecventei aparitiei mastitei fibrochistice.
Mastoza fibrochistica reprezinta o asociere de leziuni neinflmatoare si netumorale cu aspecte de tip hiperplazic sau regresiv la nivelul diferitelor componente ale tesutului mamar.
Principalii hormoni implicati in agravarea simptomelor mamare premenstrual sunt estrogenul si prolactina-hormonul de lactatie secretat de glanda pituitara.
Factorii alimentari sunt de asemeni implicati. Acestia cuprind aportul de cafeina din ciocolata, cafea, ceai verde, cola, precum si grasimile saturate si sarea.
Simptome Mastita fibrochistica:
Simptomele mastitei fibrochistice sunt strans legate de ciclul menstrual. Acestea tind sa fie maxime inainte de menstruatie si se diminueaza dupa menstruatie. Sanii pot fi voluminosi si inflamati.
Mastita fibrochistica mamara este caracterizata de aparitia de tesut fibros si chisturi in san. Chisturile sunt netede si mobile fata de planurile adiacente, cu margini bine delimitate. Sanii si mamelonul pot fi sensibili si pruriginosi (senzatie de mancarime a pielii). Femeile pot acuza dureri sub forma de taieturi in san asociate cu inflamatie.
Mastita fibrochistica a sanului este o formatiune benigna netumorala. Pacientele acuza dureri discrete sau senzatia de greutate la nivelul sanilor, deseori bilateral, aparute cu cateva zile inainte menstruatiei, dupa care discomfortul scade in intensitate. Durerea apare prin iritatia nervoasa produsa de chist si reactia inflamatorie.
La palpare se constata o usoara crestere de volum a sanilor, uneori chiar chisturile aflate sub tensiune, de consistenta crescuta, mai mult sau mai putin sensibile. Chisturile superficiale pot adera la palpare, iar formatiunile profunde pot avea un contur mai putin bine delimitat. Pot aparea scurgeri mamelonare spontane sau provocate de compresiune la 30% dintre paciente: lichidul este semi-vascos cu tenta de culoare verde inchis.
Simptomele mastitei fibrochistice de durere si tensiune mamara nu persista dupa inceperea menstruatiei, aproape toate femeile prezentand ameliorarea simptomelor in acest moment. Prin ciclurile repetate de stimulare hormonala, chisturile mamare pot deveni cronic inflamate si inconjurate de tesut fibros care le intareste si astfel este mult mai dificil pentru fluidul prins in interiorul chistului sa fie reabsorbit de organism. Aceasta conditie apare mai frecvent la femeile cuprinse intre 40-50 de ani.
Diferentierea dintre chisturile mamare si cancer se face prin efectuarea punctiei biopsie cu eliberarea presiunii intrachistice si prelevarea lichidului prins in chist, pentru a fi trimis la examen anatomo-patologic.
Diagnostic Mastita fibrochistica:
Pentru diagnosticul mastitei fibrochistice se recomanda examen citologic (analiza celulelor) si biochimic pentru chisturile palpabile, pentru care se practica punctie-aspiratie cu ac fin sub ghidaj ecografic, rezultand un lichid al carui culoare este verzuie. Probele cu lichidul verzui sunt transmise la anatomie-patologica pentru a determina un eventual carcinom intrachistic. Ecografia mamara este o metoda de a recunoaste chisturile bine delimitate prin aprecierea densitatii tesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibratii ultrasonore. La mamografie, formatiunile apar ca opacitati rotunde, regulate, omogene cu depuneri pe pereti. Explorarea este foarte dificila deoarece se poate trece pe langa o transformare carcinomatoasa in chisturile multiple.
Formele anatomoclinice particulare de mastoza fibrochistica sunt: adenoza, fibroza nodulara sau difuza, hiperplazia epiteliala regulata sau atipica.
Chistul solitar al sanului reprezinta o forma de mastoza fibrochistica. Chistul este unic si are peretele tapetat la interior cu epiteliu, iar la exterior format din tesut conjunctiv dens si contine lichid galben-verzui. Clinic se identifica o tumora rotunda, bine delimitata, usor sensibila la palpare, mobila, de consistenta chistica, fara adenopatii axilare. Diagnosticul este precizat mamografic, ecografic, prin punctie-biopsie. Tratamentul cel mai frecvent este chirurgical si consta din extirparea chistului.
Tratament Mastita fibrochistica:
Tratamentul medical al mastitei fibrochistice nehormonal include dieta (evitarea alimentelor si a bauturilor care contin cafeina, evitarea proteinelor de provenienta animala), administrarea de vitamine (vitamina A pentru scaderea riscului de transformare maligna, vitamina E).
Tratamentul medical hormonal al mastitei fibrochistice include: contraceptivele orale (estroprogestative cu microdoze de estrogeni, pe durate de minim 3-6 luni). Progesteron natural sau progfestative de sinteza nesteroidiene, antiestrogenii trifeniletilenici-tamoxifen, antiprolactinicele-bromocriptina in prezenta unei hiperprolactinemii, gonadotrope-danazol.
Tratamentul chirurgical pentru mastita fibrochistica difera in functie de examenul clinic si de rezultatele explorarilor imagistice. Daca formatiunea a putut fi identificata la palpare sau radiologic se recomanda biopsie, urmata de examenul anatomo-patologic al fragmentului extirpat apoi se decide tratamentul.
Extirparea partiala a glandei mamare devine necesara in situatia unui diagnostic nesigur sau daca dupa punctie formatiunea nu se modifica. Mamectomia totala este reprezentata prin extirpari repetate, la care examenul histopatologic evidentiaza cresteri atipice ale tesuturilor, in prezenta unor antecedente de cancer mamar. Pentru formatiunile izolate la care s-a putut efectua extirparea, fara antecedente familiale sau prezenta factorilor de risc se indica temporizarea si supravegherea periodica a pacientei (autopalparea sanilor, examen clinic la 3-6 luni, mamografie la 12 - 24 de luni, ecografie mamara).
O posibila complicatie a mastitei fibrochistice deriva din detectarea dificila a tumorilor canceroase la femeile cu boala fibrochistica. Conditia nu conduce la cresterea risculuid de cancer la san. |