examenul microbiologic al sputei

Examenul microbiologic al sputei

Rolul acestui examen este de a evidentia in cel mai scurt timp, agentii etiologici ai infectiilor tractului respirator inferior si a face posibile interventii terapeutice rapide si esentiale asupra pacientilor. Pana in prezent, nu s-a identificat nici un test unic de remarcare a tuturor agentilor etiologici. Procedura descrisa in cele de mai jos, face parte dintr-un complex de tehnici, examene si teste prin care se remarca atingerea, intr-un grad cat mai ridicat, a scopului enuntat.

Recoltarea sputei si aspiratului traheo bronsic

Evidentierea sputei expectorate reprezinta materialul de baza pentru remarcarea cauzelor pneumoniiilor bacteriene. Secretiile tractului respirator inferior, pot fi contaminate cu secretiile tractului respirator superior, in special cu saliva, cand se utilizeaza tehnici de recoltare invazive. Din aceasta cauza, sputa este printre probele cele mai putin relevante primite pentru examinare prin culturi in laboratoarele de microbiologie, chiar daca ea constituie o proba normala si pentru a carei examinare se consuma mai mult timp si numeroase materiale. Pentru a diminua cat mai mult posibil contaminarea cu saliva si / sau cu secretii nazale, sputa se recolteaza din expectoratia de dimineata, dupa o prealabila gargara cu ser fiziologic. Sputa se recolteaza cu ajutorul unor recipiente speciale sterile si se expediaza in cel mai scurt timp la clinicile specializate. Daca bolnavii nu produc sputa sau nu o pot elimina, medicii vor folosi utiliza
metode alternative (aspiratii sau tampoane traheale sau bronhice). La bebelusii care nu pot produce sputa, li se vor recolta aspirate gastrice pentru evidentierea bacililor acido - rezistenti.  In cazul in care aceste probe nu pot ajunge imediat la laborator, ele necesita neutralizate.

Prelucrarea probelor

Portiunile purulente din proba se aseaza intr-un alt recipient si se spala cu 2-3 ml ser fiziologic. Daca sputa este neomogena sau vascoasa se recurge la fluidificarea ei care se poate efectua astfel:
1. se introduce sputa intr-o cantitate mica de bulion si se agita pentru cateva secunde;
2. sputa se omogenizeaza intr-un balon cu perle, dupa amestecarea ei cu bulion (5-10 ml. sputa + 3-5 ml. bulion);
3. sputa curatata cu ser fiziologic se introduce intr-o eprubeta sterila si se amesteca cu un volum egal dintr-o solutie proaspata 0,5 % de N-acetil- L-cisteina sterilizata prin autoclavare (20 minute la 1210C). Se agita usor. Fluidificarea se produce in cateva minute;

Examenul microscopic implica urmatoarele etape:

1. Evidentierea directa a preparatelor native

2. Evidentierea preparatelor native directe se utilizeaza atunci cand pacientul are diferiti paraziti.

2. Este esential ca o picatura din proba prelucrata se depune pe o lama de sticla curata si se acopera cu o lamela. Acest preparat nativ se examineaza la microscop (oc.10, ob. 40 - 45). Se noteaza formatiunile constatate.

Din fiecare proba se i-au cate 3 frotiuri care dupa fixare se coloreaza astfel:

• un frotiu cu metoda Gram pentru aprecierea florei Gram-pozitive si Gram-negative si stabilirea grupelor de calitate citologica a sputei sau aspiratului traheo- bronsic;
• un frotiu cu metoda Ziehl Neelsen pentru bacteriile acido rezistente;
• un frotiu cu metoda May - Grnwald Giemsa pentru citologie.

Evidentierea frotiurilor implica aprecierea frecventei germenilor, a caracterelor lor morfologice si tinctoriale si din stabilirea raportului intre elementele celulare . Este esential ca in cazul pneumoniei cu Legionella, sputa poate fi putina si apoasa, cu rare sau absente celule gazda.

Examinarea prin culturi
Se insamanteaza pe anumite medii de cultura portiuni purulente sau din materialul omogenizat sau fluidificat:
• geloza-sange GS. O strie de stafilococ auriu insamantata peste ariile de epuizare a probei permite, prin fenomenul de satelism, izolarea si identificarea in cultura primara a speciilor de Haemophilus;
• geloza chocolat;
• agar Mac Conkey si agar cu albastru de bromtimol si lactoza;
• geloza Sabourand pentru levuri;
• agar Chapman.

Este important ca fluidificarea sputei sa permita omogenizarea acesteia.
Cel mai indispensabil mediu este geloza-sange. Are rolul de a izola bacteriile implicate in etiologia infectiilor tractusului respirator inferior. Suprafata mediului turnat in cutii Petri se insamanteaza prin striere cu 0,01ml sputa. Perpendicular pe striile de sputa, se insamanteaza sub forma unei strii o ansa de Staphylococcus aureus. Prin fenomenul de satelism, in vecinatatea striei de S. aureus se vor dezvolta speciile de Haemophilus.