Mesteacan

Mesteacan

Denumiri populare: mastacan, mesteacan alb, mestecan. In traditia populara: seva obtinuta primavara prin incizii in trunchiul arborelui, o beau copii si cei slabi sa se intareasca. A fost unul dintre cei mai importanti coloranti vegetali. Cu frunza culeasa inspre toamna, se colorau in galben firele sau tesaturile.
Ramurile verzi se puneau cu un capat in foc, iar cu seva ce iesea pe celalalt capat se ungea la pecingine. In Maramures fetele se ungeau pe cap cu ea, ca sa le creasca parul des. Fiertura din coaja se da la oprirea udului. Din frunze se faceau ceaiuri contra durerilor de inima, reumatism, guta. Ceaiul se lua in bolile de rinichi. In diabet se lua ceai de mesteacan cu afin si traista ciobanului de 3 ori pe zi înainte de mancare.
Compozitie chimica: saponine, tanin de natura pirohatehina, metilpentozane, flavone cu glicol demetilapigenol, betulozida, mucilagii, zaharoza, ulei volatil, rezine, betulina, ester metilic al acidului betuloretinic, vitamina C, substante minerale, etc. Scoarta tanin de natura catehica.
Actiune farmaceutica: scade tensiunea arteriala, creste permeabilitatea vasculara, creste diureza, sudorific antiinflamator, dizolva calculi, elimina apa din tesuturi, antigutos, detoxifiant (depurativ), antiinflamator articular, calmeaza durerile articulare. Elimina acidul uric si colesterolul în exces deci antigutos. Este antibiotic pentru bacilul coli, streptococ auriu si alb si asupra bacilului antirabic. Ajuta la eliminarea edemelor, etc. Extern mult folosit la spalarea parului si în alopecii. Preparatul din muguri stimuleaza secretia biliara, gastrica, intestinala. Scoarta se poate folosi la prepararea gudronului foarte mult folosit în dermatologie. Seva care se obtine primavara este foarte utila pentru toate afectiunile de mai jos.
Frunzele tinere formeaza produsul oficinal (Folium Betulae); frunzele de mesteacan intra în componenta ceaiurilor antireumatic si diuretic

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:  acnee, afectiuni cardio-renale, afectiunile vezicii biliare, alopecie, anorexie, artroza, ascita, azotemie, avitaminoza, boli de ficat, boli reumatice, cardiopatie ischemica, colica renala, dermatoze diverse, dispepsii flatulente, eczeme infectate, edeme de natura cardiaca sau renala, guta, hipercolesterolemie, hiperhidroza, hipertensiune arteriala, inflamatii articulare, litiaza urinara, nefrite cronice, obezitate, oligurie, pecingine, pete pe piele, pigmentari diverse, pistrui, plagi, reumatism articular, transpiratii excesive, uremie, urticarii.

Preparare:

INTERN:
-2 lingurite de frunze uscate maruntite se pun la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Înainte de a se consuma este bine ca la acest ceai, sa se puna un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar, pentru neutralizarea acidului betulic. Se pot consuma 3-4 ceaiuri din acestea pe zi, chiar perioade mai lungi.
-Macerat se va face din 2 lingurite de frunze maruntite, care se pun la 250 ml apa. Se vor lasa de seara pana dimineata cand se strecoara. Se va pune si la acest ceai un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar.
-În cazul în care se doreste un ceai mai concentrat se va pune 2 lingurite de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopere si se va lasa timp de 8 ore ne strecurat, dupa care se va strecura. Se va pune un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar. Se poate încalzi putin înainte de a se consuma. Se vor putea consuma 3 cani pe zi în special în cazul pietrelor la rinichi.
-Mugurii de mesteacan se vor maruntii 2 lingurite care se vor pune în 250 ml apa. Se vor fierbe timp de 5 minute, dupa care se strecoara si se va adauga si la acesta un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar înainte de a se administra. Se vor putea lua 3-4 cani pe zi.
-Seva de mesteacan se poate consuma câte 20g de mai multe ori pe zi, preferabil înainte de mese cu 15 minute.
-Din frunze sau din muguri, se va putea face o tinctura care se face din 50 g de planta maruntita, care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70 . Se va lasa timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des, pentru a se extrage principiile active. Se va strecura. Se va administra în functie de gravitatea afectiunii între 10 picaturi sau o lingurita luata de mai multe ori pe zi.

EXTERN:
-Se poate face un ulei din 50 g de frunze maruntite care se vor pune în 250ml ulei si se vor fierbe pe baia de apa timp de 30 minute, dupa care se strecoara. În cazul în care se doreste prepararea unei creme se va putea adauga 50g de ceara de albine, tot la cald pe baia de apa. si aceasta crema va fi amestecata pana la racire pentru ca are tendinta de a se stratifica. Se va aplica în strat subtire.
-În cazul în care exista edeme si se doreste vindecarea mai rapida se va face cataplasma cu 50 g de planta maruntita care se va pune la 250 ml apa si se va fierbe timp de 5 minute. Se va pune apoi pe o bucata de panza si se aplica local.
Si aceasta planta se poate folosi în combinatie cu alte plante fiind mult folosita la mai multe formule de ceaiuri tip plafar într-o serie de afectiuni.