Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Semiologia esofagului Semiologia esofagului
Semiologia esofagului Simptomele fimctionale constatu in disfagie, dureri si regurgitare - complex
Mai mult...
Ischemia arteriala cronica Ischemia arteriala cronica
Ischemia arteriala cronica Apare in arteroscleroza obliteranta a membrelor pelviene, in trombangei
Mai mult...
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


Tulburarile legate de consumul de amfetamine

A B C D E F G H I K L M N O P R S T U V X Y Z

Tulburarile legate de consumul de amfetamine

Descriere amfetamine:

Amfetaminele reprezinta grupul de substante puternic adictive care afecteaza dramatic Sistemul Nervos Central. Amfetaminele induc o stare de bine general si amelioreaza starea de receptivitate, atentia si performanta diferitelor proprietati cognitive si motorii. Similar acestora sunt asa numitele amfetaminele designer, cel mai bine cunoscut dintre acestea fiind drogul cluburilor, MDMA, sau mai bine cunoscut drept ecstasy. Unele dintre medicamentele folosite drept supresante ale apetitului contin de asemeni o actiune similar amfetaminelor. Tulburarile asociate amfetaminelor se refera la efectele abuzului, dependentei si a intoxicatiei acute prin consumul inadecvat de amphetamine sau alte substante similar amfetaminelor.
Unele amfetamine sunt disponibile in lume in mod normal. Aceste cuprind dextroamfetamina, methamfetamina si metilfenidatul. Acesti stimulanti, cunoscuti a provoca dependenta, necesita o prescriptie medicala. Amfetaminele sunt cunoscute si drept simpatomimetice, stimulante si psihostimulante. Metamfetamina cel mai frecvent drog amfetaminic produs ilegal fiind o pudra alba, cristalina, fara miros care se dizolva in apa, sau alcool.
Frunzele arbustului din Africa de Sud, Catha Edulis pot fi mestecate pentru efectele sale stimulante. Acest drog, cathiona sau Khat, are efect asupra intregului sistem nervos central. Laboratoarele ilegale au inceput sa fabrice methcathiona cu efecte similare cathionei. Cunoscuta drept crank este sintetizat usor din efedrina, sau pseudoefedrina.

Amfetaminele au fost initial produse pentru scop medical si folosite pentru decongestia nazala si inhalatoare bronsice. In 1990 au fost folosite si in unele boli medicale generale precum si mentale, incluzand narcolepsia, ADHD, obezitatea si depresia. Sunt inca folosite pentru a trata aceste boli si astazi.
Structura amfetaminelor difera semnificativ de cea a cocainei, desi au efecte stimulante comportamentale si psihologice similare. Ca si cocaina, amfetaminele determina cumularea neurotransmitatorului dopamina. Aceasta concentratie excesiva de dopamina pare a produce stimularea si sentimentul de euforie experimentata de catre consumator. Cocaina este mai repede metabolizata si inlaturata din corp, in timp ce amfetaminele au o durata de actiune mai lunga. O cantitate mare de drog ramine nemodificata in corp conducind la efecte stimulante prelungite.

Descriere Tulburarile legate de consumul de amfetamine:
Tulburarile psihotice induse de amfetamine sunt conditii determinate de intoxicatia sau consumul pe termen lung a amfetaminelor, sau derivatilor lor. Aceste tulburari pot fi experimentate in timpul sevrajului. Tulburarile sunt de obicei autolimitante dupa intreruperea drogului desi unele simptome neurologice pot dura saptamani de la incetarea consumului. Unii indivizi experimenteaza paranoia in timpul sevrajului ca si in timpul consumului sustinut. Persoanele dependente de amfetamine uneori diminueaza consumul de droguri dupa ce au experimentat un episod de paranoia si halucinatii vizuale. Mai mult amfetaminele pot da dependenta psihologica dar nu si fizica.

Simptome Tulburarile legate de consumul de amfetamine:
Simptomele tulburarilor psihiatrice induse de amphetamine pot fi diferentiate de cele ale bolilor mentale primare in timp. Daca acestea nu se remit in 2 saptamani dupa incetarea amfetaminelor trebuie suspectata o boala mental primara. In functie de severitatea simptomelor tratamentul simptomatic poate fi intirziat pentru a elucida etiologia.
Simptomele amfetaminelor pot sa nu fie diferentiate de cele ale consumului de cocaina. Amfetaminele fata de cocaina nu determina anestezie locala si au o durata psihoactiva mai lunga.

Tulburarile de comportament similar hipomaniei si maniei pot fi declansate in timpul intoxicatiei cu amfetamine. Depresia poate apare in timpul sevrajului, iar consumul repetat de amphetamine poate produce depresia rezistenta la antidepresive. Dozele mici de amfetamine pot fi folosite drept tratament pentru depresie.

Tulburarile de somn apar in model similar cu cele de comportament. In timpul intoxicatiei somnul poate fi diminuat marcat. In sevraj apare somnolenta. Un ritm circadian interupt poate apare prin administrarea de doze mari sau nocturne de amfetamine cu prescriptie.

Tulburarile nespecifice induse de amfetamine reprezinta cumularea a citorva simptome asociate cu consumul de amfetamine dar care nu intrunesc criteriile pentru o anumita tulburare.
Farmacolologia amfetaminelor in corp:
Toate amfetaminele sunt rapid absorbite cand sunt administrate oral si chiar si mai rapid cand sunt fumate, mestecate sau injectate. Toleranta se dezvolta la amfetaminele standard si cele designer conducand la necesitatea cresterii dozei de catre consumator.
Amfetaminele clasice, dextroamfetamina, methamfetamina si metilfenidatul produc efectele lor primare prin eliberarea de catecolamine, mai ales dopamina, in creier. Aceste efecte sunt particular puternice in zonele creierului associate cu placerea, in mod special in cortexul cerebral si sistemul limbic. Efectul acestei cai este probabil responsabil pentru dependenta amfetaminelor. Catecolaminele sunt similare cu compusii naturali din corp si actioneaza ca neurotransmitatori in sistemul nervos central. Dopamina, o substanta intermediara care deriva din biosinteza epinefrinei si a norepinefrinei este unul dintre acesti compusi.
Amfetaminele designer, mai ales ecstasy determina eliberare de catecolamine, dopamina si norepinefrina, in plus eliberind si serotonina. Serotonina, de asemeni un neurotransmitator produce efecte halucinogene. Efectele clinice ale acestor amfetamine cuprind pe cele ale amfetaminelor clasice si cele ale drogurilor halucinogene, cum este LSD.

Criteriile pentru sevrajul amfetaminic cuprind:
-pacientul a incetat recent sau a redus doza de amfetamine consumata
-se instaleaza un stare disforica cu unul sau mai multe semne de modificare fiziologica la citeva ore sau zile dupa ce se inceteaza consumul
-oboseala, cosmaruri, insomnia sau hipersomnie, cresterea apetitului, retardare psihomotorie sau agitatie
-aparitia de halucinatii, iluzii, pierderi ale memoriei, dezorientare, intentie suicidala sau de omucidere, afectarea judecatii
-simptomele de mai sus afecteaza semnificativ viata sociala si profesionala
-simptomele nu se datoreaza unei boli mentale primare sau medicale generale.

Efectele consumului de ecstasy: Consumul de ecstasy conduce la simptome ale folosirii amfetaminelor clasice. Consumatorii raporteaza dorinta de a evita apropierea de alte persoane si cresterea confortului personal. Descriu cresterea luminiscentei obiectelor din mediul inconjurator desi aceste efecte halucinogene sunt mai slabe decit cele produse de alte halucinogene cum este LSD.
Ca si amfetaminele clasice ecstasy produce tulburari cardiovasculare cu hipertensiune arteriala, tahicardie, cresterea consumului de oxigen al miocardului. Persoanele cu boli preexistente cardiace sunt la risc de catastrofe cardiovasculare. Drogul ramine active mult timp in corp. astfel toxicitatea creste rapid daca se iau multiple doze in perioade scurte de timp determinind deshidratare, hipertermie si convulsii.


Diagnostic Tulburarile legate de consumul de amfetamine:
Tulburarile induse de amfetamine cuprind:
-tulburarea anxioasa indusa de amfetamine
-tulburarile de comportament induse de amfetamine
-tulburarile psihotice cu iluzii induse de amphetamine
-tulburarile psihotice cu halucinatii induse de amfetamine
-disfunctia sexuala indusa de amfetamine
-tulburarile somnului induse de amfetamine
-intoxicatia amfetaminica
-deliriul de intoxicatie amfetaminic
-sevrajul amfetaminic
-alte tulburari nespecificate induse de amfetamine.
Dependenta indusa de amfetamine: Simptomele consumului grosier, prelungit sau episodic de amphetamine cunoscut drept dependenta de amfetamine poate fi foarte sever. Dependenta este caracterizata prin cautare compulsiva a drogului si consumul acestuia conducind la modificari chimice si moleculare la nivelul creierului. Comportamentul agresiv sau violent poate apare, mai ales cind sunt ingerate doze mari. Individul poate dezvolta anxietate sau ideatie paranoica cu posibilitatea de a experimenta episoade psihotice terifiante similar schizofreniei, cu halucinatii vizuale si auditive, iluzii cum ar fi senzatia de insecte care se urca pe corp cunoscuta drept formicatie, hiperactivitate, hipersexualitate, confuzie si incoerenta. Psihoza indusa de amfetamine difera de adevarata psihoza. Dependenta de amfetamine afecteaza relatiile sociale si profesionale ale individului.
Intoxicatia amfetaminica: Debuteaza cu o stare puternica de euforie. Consumatorul experimenteaza o stare de energie crescuta fiind foarte vorbaret si alert. Alte simptome cuprind anxietatea, tensiunea, grandomania, comportament repetitiv, furie, lupta si alterarea judecatii. In intoxicatia acuta si cronica persoana experimenteaza oboseala si tristete cu evitarea societatii. Aceste comportamente si modificari psihologice sunt acompaniate de alte semne si simptome incluzind aritmii, tahicardie, dilatarea pupilelor, hipertensiune arteriala, perspiratie crescuta si frisoane, greata sau varsaturi, agitatie motorie sau retardare, slabiciune musculara, depresie, durere in piept si confuzie, convulsii, coma sau o varietate de probleme cardiovasculare incluzind infarctul miocardic. Dupa o supradoza de amfetamine poate rezulta decesul daca nu se primeste imediat tratament. Abuzul pe termen lung poate conduce la pierderi de memorie si contribuie la transmiterea hepatitelor si a infectiei cu HIV. Afectarea vietii sociale si profesionale apare in ambele tipuri de intoxicatie: acuta si cronica.

Tratament Tulburarile legate de consumul de amfetamine:

Tratamentul cel mai eficace pentru dependenta de amfetamine este interventia cognitiv-comportamentala. Aceste terapii ajuta individul sa invete sa identifice modelele psihologice problematice proprii si modificarea gindurilor negative. Nu exista medicatie specifica care ajuta la tratarea dependentei. Antidepresivele uneori pot ajuta in cazul simptomelor depresive frecvente experimentate de abstinentul de amfetamine.
Masuri terapeutice in intoxicatia acuta cu amfetamine:
-inducerea emezei, lavaj gastric sau administrare de carbine activat in cazul unei supradoze
-excretia amfetaminelor poate fi accelerata de catre folosirea de clorat de amoniu administrat intravenous sau oral, acesta se gaseste in expectorante si se administreaza 1-2 sticlute
-se adminsitreaza fluide intravenous pentru o hidratare adecvata
-daca pacientul este psihotic sau daca tinde sa raneasca alte persoane se administreaza un antipsihotic cum este haloperidol
-agitatia poate fi tratata cu benzodiazepine: lorazepam
-se administreaza naloxona daca se suspecteaza si intoxicatia cu opiacee
-daca pacientul are hipertensiune arteriala se administreaza propranolol.
Dupa ce a fost eliminata substanta din organism pacientul poate prezenta episoade psihotice indicindu-se folosirea de antipsihotice; risperidon. Daca mania persista peste 2 saptamani se indica agentii antimanie. Antidepresivele pot fi utile daca depresia persista pentru mai mult de 2 saptamani dupa sevraj. Daca anxietatea persista peste 2 saptamani se indica folosirea de medicamente nonbenzodiazepine. Medicamente precum beta-blocantii, acidul valproic, carbamazepina sau gabapentinul sunt promitatoare la pacientii cu abuz de substante si anxietate.
Medicatia pentru somn poate ajuta pacientii sa-si ajusteze ritmul circadian si poate fi folosita pentru 1-2 saptamani.


Promotiile saptamanii

CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC  
 
Inchide bara