Evolutia unei boli contagioase

Din momentul infectarii pana la aparitia primelor semne de boala trece o perioada de timp, numita perioada de incubatie, care este neobservata de bolnav. Unele boli infectioase incep sa fie contagioase inca din perioada de incubatie, mai ales spre sfarsitul ei (hepatita epidemica, pojarul, poliomielita, variola).

Cea mai mare contagiozitate o prezinta bolnavul in perioada care urmeaza incubatiei si anume perioada de invazie, in care se instaleaza primele simptome de boala. Inceputul bolii poate sa fie lent (ca in febra tifoida) sau brusc (scarlatina, pneumonie, pojar). in aceasta perioada, bolnavul prezinta numai simptome generale comune mai tuturor bolilor contagioase, ca: frisoane (fiori), ridicarea temperaturii, dureri de cap si incheieturi, lipsa poftei de mancare, oboseala, greturi, varsaturi, uneori diaree, eruptii pe piele. Bolnavul trebuie izolat de cei sanatosi inca din perioada de invazie.

Dupa perioada de invazie urmeaza perioada de stare (plinul bolii), cand boala se manifesta cu simptome caracteristice. In aceasta perioada, si mai ales catre sfarsitui ei, pot aparea unele complicatii ale bolii contagioase. Perioada de stare este urmata de convalescenta, in care se face trecerea catre vindecare. Convalescenta trebuie considerata inca o perioada critica pentru bolnav, deoarece se mai pot ivi unele complicatii sau uneori o revenire a bolii. De aceea se va acorda bolnavului aceeasi atentie ca si in cursul bolii.

Prevenirea si combaterea bolilor contagioase

Prevenirea bolilor contagioase trebuie sa cuprinda masuri fata de toate cele trei verigi ale lantului epidemic: sursa de infectie; caile de transmitere; organismul omului sanatos. Masuri fata de sursa de infectie. Asa cum am aratat, sursa de infectie ete reprezentata de omul bolnav, purtatorii de microbi sau virusuri si animalele bolnave. Asadar, masurile fata de sursa de infectie se adreseaza fiecareia dintre aceste categorii.

Masuri fata de omul bolnav. De indata ce un om, copil sau varstnic, s-a imbolnavit de o boala contagioasa, urmeaza sa fie luate toate masurile pentru a se impiedica propagarea bolii si la alte persoane. Ce vom face?

a) Izolarea imediata a bolnavului, fie la spitalul de boli contagioase pentru unele boli, fie la domiciliu pentru alte boli. Persoanele (copii sau adulti) care au venit in contact cu bolnavul sau cu obiectele sale, inainte ca acesta sa fie izolat, sunt considerate contacti de boala contagioasa. Fata de contacti se aplica o serie de masuri sanitare ca: supravegherea medicala zilnica, masurarea temperaturii, examene de laborator, vaccinari. Cateodata, contactii sunt opriti acasa pentru o perioada si nu se mai duc la scoala sau la munca, primind certificat medical.

b) Dezinfectia se face pentru a distruge microbii sau virusurile eliminate de bolnav. Cand bolnavul este izolat la spital, dezinfectia se face imediat dupa plecarea acestuia din casa. Daca bolnavul este izolat acasa, dezinfectia se face tot timpul cat dureaza boala (adica continuu), precum si la terminarea bolii. Dezinfectia se face cu diverse antiseptice care au putere sa omoare microbii sau virusurile, cum ar fi formolul, varul cloros si cloramina. Dezinfectia trebuie sa cuprinda atat camera bolnavului cat si toate obiectele folosite de bolnav, vasele, rufaria, hainele, jucariile, precum si closetul. Iata, in continuare, cateva metode foarte bune de dezinfectie, care pot fi aplicate in orice gospodarie:

1.Dezinfectia sputei, secretiilor nazofaringiene, sangelui si unor produse ca puroiul, varsaturile, falsele membrane, crustele si scuamele se face prin colectarea lor intr-un vas care contine lapte de var, lapte de clorura de var, solutie de sapocrezol 5%, solutie de cloramina 5%. Durata de contact este de 6 ore, dupa care timp vasul se poate spala (nu insa in bucatarie).
2.Dezinfectia materiilor fecale si a urinii trebuie sa inceapa imediat dupa eliminarea lor, chiar in vasul in care au fost depuse. Substantele indicate sunt: lapte de var 10-20%, lapte de clorura de var 10-20%, fenol solutie 5%, lizol solutie 3-5%, cloramina solutie 4-5%, lesie de cenusa in volum egal cu materialul de dezinfectat. Amestecul dejectiilor cu lichidul dezinfectat se face bine cu ajutorul unui betisor, iar apoi se lasa in contact timp de cel putin 2 ore.
3.Apa de la baie si din vasele in care s-a spalat bolnavul se dezinfecteaza, inainte de a fi indepartata, cu lapte de var cloros (1 litru pentru 20 de litri de apa din baie) fenol sau sapocrezol solutie finala de 2-3% cu apa de dezinfectat, permanganat de potasiu 1 la zece mii. Durata de actiune va fi de 2-3 ore.
4.Vesela si tacamurile se fierb cel putin 15 minute intr-o solutie de carbonat de sodiu 2%, iar daca aceasta nu este posibil, se pun intr-un vas cu formol 3% sau cloramina 1%, timp de 2 ore.
5.Periile de dinti vor fi lasate in formol 3% timp de 2 ore.
6.Cartile, ziarele , hartiile, daca nu reprezinta o valoare, se ard, in caz contrar se dezinfecteaza cu vapori de formol. Ele pot fi lasate desfacute in camera, atunci cand se practica dezinfectia terminala cu vapori de formol.
7.Rufaria de corp si de pat, batistele, prosoapele, hainele de protectie:
a) daca nu sunt murdarita cu materii fecale, puroi sau sange se fierb sau se pun intr-o solutie de formol 3%, saprocrezol 5% sau mai rar la etuva;
b) daca sunt murdarite cu materii fecale, puroi sau sango vor fi puse mai intai in solutiile dezinfectante aratate (formol 3%, sapocrezol 5%) timp de 2 ore, apoi se spala cu o solutie calda de carbonat de sodiu 2% si numai dupa aceea vor fi spalate ca orice rufa. In caz ca aceste efecte provin de la un bolnav de tuberculoza, ele pot fi muiate timp de 4 ore intr-o solutie de cloramina 5% (acest procedeu nu se poate aplica rufariei colorate, celei de lana sau de matase).
8. Hainele, cuverturile, cearsafurile, pernele, covoarele, saltelele:
a) cele care suporta spalatul se fierb sau se tin intr-o solutie de fenol 3% sau sapocrezol 5%;
b) cele care nu pot fi spalate si nu sunt patate cu materii fecale, sange, puroi se pun la etuva.
Lucrurile mai fine se dezinfecteaza cu vapori de formol sau chiar cu o solutie de formol 3% sau sapocrezol 5%. La bolnavii de tuberculoza se va da o atentie deosebita dezinfectarii buzunarelor. Paiele din saltea se ard.
9.Blanurile se perie bine cu o perie udata in solutie de sapocrezol 5% si apoi se lasa 12 ore la aer liber, daca se poate la soare. Cea mai buna dezinfectie a blanurilor este insa cu vapori de formol.
10.Jucariile, mobilele se sterg cu o solutie de formol 5%, sublimat 1 la mie(nu pe metale); acestea din urma, daca permit, pot fi spalate si cu apa calda si sapun. Obiectele de metal pot fi sterse ou o solutie de formol 5%.
11.Peretii camerei, podeaua, patul masa se stropesc sau se sterg cu o solutie de sublimat 1 la mie sau sapocrezol 5% si se lasa sa se usuce la aer, fara sa se stearga cu carpe uscate. Podeaua se umezeste o data pe zi, tot cu unul din aceste dezinfectante. Daca este pamant pe jos se da cu lapte de var sau lapte de clorura de var. Peretii varuiti se stropesc de doua ori cu lapte de var sau lapte de clorura de var proaspat pregatit. Cei dati cu ulei sau zugraviti se pulverizeaza cu fenol 5% sau formol 5%.
12.Closetul. Dezinfectia closetelor sistem W.C. se face cu solutii de formol 3%, creolina 5%, iar peretii, usile, manerele usilor, scaunele si capacul, ca si podeaua closetului, cu solutii de sapocrezol 5%, sublimat 1%0. Si apoi se spala cu apa calda si sapun. In closetele cu groapa se toarna lapte de clorura de var, pana ce emana un miros puternic de clor. Atunci cand exista butoaie se foloseste tot laptele de clorura de var si se amesteca cu un lemn, lasandu-se 24 de ore in contact, dupa care timp se face si evacuarea. In timp de epidemie este bine sa nu se faca aceste evacuari. Closetele publice se dezinfecteaza cu lapte de var, lapte de clorura de var sau cu solutie de sapocrezol 5%.

Masuri fata de purtatori. Purtatorii de microbi sau virusuri trebuie sa respecte o serie de reguli de igiena, pentru a nu imbolnavi pe cei din jur:
- spalarea obligatorie pe maini cu apa si sapun, de mai multe ori pe zi si mai ales dupa ce au fost la closet;
- fierberea rufariei de corp;
- bai generale cu apa si sapun cat mai des posibil;
- dezinfectia materiilor fecale si a urinii cu solutie de cloramina 10% sau clorura de var 10-20%.
Purtatorii care elimina microbi sau virusuri prin fecale si urina nu au voie sa lucreze in functii care cer manuirea de alimente si nici in instalatiile centrale de apa. Masuri fata de animale. Animalele, ca sursa de infectie, ridica o problema importanta. Masurile vor fi diferite, de la un caz la altul. Astfel, in cazul infectiilor pornite de la animale nefolositoare, trebuie dusa o actiune sustinuta de lichidare a acestora.

Masurile fata de caile de transmitere variaza in functie de aceste cai. Exista masuri pentru a impiedica contaminarea apei, contaminarea alimentelor, masuri pentru combaterea mustelor etc.

Masurile care fac sa creasca rezistenta organismului se impart in doua categorii:
a) Rezistenta specifica (imunitatea) se obtine prin vaccinare. In tara noastra se fac mai multe feluri de vaccinari, cu ajutorul carora ne putem apara de boli contagioase. Ele sunt: vaccinarea impotriva variolei; vaccinarea impotriva poliomielitei; vaccinarea impotriva difteriei; vaccinarea impotriva tusei convulsive; vaccinarea impotriva tetanosului; vaccinarea impotriva febrei tifoide si vaccinarea impotriva tuberculozei; vac-cinarea impotriva gripei; vaccinarea impotriva turbarii.
b) Rezistenta nespecifica este consolidata astfel:
- calirea organismului prin cultura fizica si sport, excursii si viata in aer liber;
- spalarea zilnica pe corp, vara si iarna, cu apa rece si sapun; cei care se feresc de apa rece si nu sunt deprinsi cu ea vor avea un organism cu rezistenta scazuta fata de imbolnaviri;
- ore suficiente de somn, masa la aceleasi ore;
- o alimentatie bogata in proteine si vitamine;
- pastrarea curateniei corporale, respectarea regulilor de igiena in alimentatie, in imbracaminte, in locuinta.