HIPERLIPIDEMIILE (Hiperlipoproteinemiile)
Definitie. Hiperlipoproteinemiile sunt boli caracterizate prin cresterea concentratiei plasmatice a colesterolului sau trigliceridelor. Ele realizeaza tablouri clinice de hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, sau asocierea lor.
Pentru intelegerea acestor boli este necesara clarificarea notiunii de lipoproteine. Lipoproteinele sunt molecule mari de lipide cuplate cu proteine (apoproteina). Reprezinta forma circulanta a lipidelor. Se cunosc patru forme majore de lipoproteine: chilomicroni, lipoproteine cu densitate joasa (L.D.L), lipoproteine cu densitate foarte joasa (V.L.D.L) si lipoproteine cu densitate inalta. Hiperlipoproteinemiile reprezinta o anomalie biochimica, caracterizata prin cresterea plasmatica a uneia sau a doua clase majore de lipoproteine. In geneza lor joaca rol factorii genetici sau castigati. Frecventa lor in tarile avansate economic este de 14,9% din populatie. Exista o legatura stransa intre aceste boli si diferitele boli degenerative, in special ateroscleroza. Combaterea lor prin diete este posibila. Dupa O.M.S., se deosebesc mai multe tipuri de hiperlipoproteinemii: tipul I, chilomicronemia bazala, tipul IIa, hiper L.D.L. (in continuare vom folosi abreviatiunile) tipul IIb, hiper L.D.L. + hiper V.L.D.L. tipul III, cu cresterea L.D.L. tipul IV, hiper V.L.D.L. tipul V, chilomicronemia bazala + hiper V.L.D.L.
Aceste tipuri nu reprezinta o boala ci numai notarea modificarilor lipoproteinelor. Importanta lor a crescut in ultimii ani, datorita cresterii frecventei, rolului aterogen demonstrat si asocierii cu obezitatei, diabetul zaharat, pancreatita acuta, hiperuricemiile, guta, litiaza biliara si artropatiile. In geneza lipoproteinelor joaca rol unele enzime dintre care cea mai importanta este lipoproteinlipaza. Aceasta esterifica monogliceridele cu acizi grasi cu lant lung, formand trigliceridele si esterifica colesterolul. Forme clinice. Hiperlipoproteinemia familiala tip I. Este o boala foarte rara (o anomalie genetica). S-au izolat trei forme clinice: cu deficit de lipoproteinlipaza, cu deficit de apoproteina si forma combinata. Clinic tabloul se contureaza din primii ani ai copilariei, cu dureri abdominale, crize de pancreatita acuta cu amilazemie normala, xantoamc eruptive, hepatos-plenomegalie, dispnee si dementa. Biochimic trigliceridele ating valori foarte mari, iar lipoproteinlipaza si apoproteina valori scazute. Trigliceridele pot sa scada apreciabil prin dieta cu lipide de numai 20 g/zi. Hipercolesterolemia familiala. Este o forma a hiperlipoproteinemiei familiale tip IIa, cu cresterea L.D.L. plasmatica, transmisa genetic si care duce la aparitia precoce si severa a aterosclerozei. Clinic apar depuneri de colesterol sub forma de xantoame tendinoase (tendonul ahilian si membrul superior), xantoame tuberoase la cot, xantoame sub periostale la genunchi, xantelasma si arc cornean. Ateroscleroza si complicatiile sale (moartea subita, infarctul miocardic si cardiopatia ischemica), apar intre 5 si 20 de ani. Uneori pot aparea sufluri de stenoza aortica si alteori insuficienta cardiaca, poliartrita si tenosinovita. Biochimic, colesterolemia este enorma, aproape de sase ori mai mare ca la normal. (> 650 mg%). Hiperlipoproteinemia familiala tip III. Este o boala rara transmisa genetic. Apare la adulti, in special la femei in menopauza, cu xantoame primare (palme galbene), si xantoame tubo eruptive. Obezitatea si ateroscleroza sunt aproape intotdeauna prezente. Biochimic, se constata hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie, care variaza in functie de dieta hiperglucidica si hiperlipidica. Certitudinea diagnosticului o da deficitul de apoproteina E2 si de cresterea apoproteinei E.
Hipertrigliceridemia endogena familiala (tip IV - V). Este frecventa si apare in jurul varstei de 30 de ani. Clinic apar xantoame eruptive pe fese si antebrate. Cand valorile trigliceridelor sunt foarte ridicate, apar crize de pancreatita acuta. Obezitatea apare cand hiperlipoproteinemia este de tip V. Bolnavii consuma excesiv alimente, in special glucide. Mai tarziu apare ateroscleroza cu complicatiile sale, diabetul zaharat si litiaza biliara. In tipul V, cauzele pot fi hipotiroidia, diabetul decompensat, terapia cu anticonceptionale, alcoolul si corticoterapia. Biochimic, trigliceridele sunt mult crescute. Analiza lipoproteinelor precizeaza tipul.
Hiperlipoproteinemia familiala, tip V. Apare fie ca o varianta a formei precedente, fie ca o forma independenta. De obicei apare la varsta de 30 - 40 de ani, cu prezenta sindromului chilomicronemic, asociat cu o neuropatie senzitiva si cu obezitate. Lipoproteinlipaza este prezenta in toate cazurile de tip V. Unele tipuri de Hiperlipoproteinemie, sunt secundare diabetului zaharat (tipul I, III si V). Acestea apar in diabetul insulino dependent decompensat, cu sau fara cetoacidoza si sunt reversibile dupa echilibrarca diabetului. In celelalte cazuri este numai o asociere intre diabet si hiperlipoproteinemie. Nu exista hiperlipoproteinemii secundare obezitatii. Totusi la aproape 40% dintre bolnavii cu diabet si aproape 30% dintre cei cu obezitate, se intalneste si o forma de hiperlipoproteinemie. Legaturile cu ateroscleroza si rolul lor ca factor de risc vascular este sigur. Unele studii arata chiar proprietatea predictiva, deci de a presupune aparitia unor localizari aterosclerotice (cerebrala, cardiaca, pcriferica), in unele hiperlipoproteinemii. Nu exista o certitudine totusi, deoarece hiperlipopioteinemia este frecvent asociata si cu alti factori de risc vascular, iar in geneza aterosclerozei joaca rol si alti factori (agregarea plachetelor cu trombogeneza, hipertensiunea arteriala etc). Tratamentul hiperlipoproteinemiilor, foloseste masuri dietetice, cultura fizica medicala, medicatia hipolipidemianta si uneori terapia chirurgicala. Prezentam in continuare regimul elaborat de clinica de boli metabolice si de nutritie (I. Mincu), pentru tipurile I si V. Regimul de tipul I de dislipemie (Hiperlipemia sensibila la lipide si Hiperchilomicronemii) Scopul prescrierii: - Scaderea lipidelor sanghine. Prevenirea aparitiei complicatiilor.
Caracteristicile dietei: NORMO sau HIPOCALOR1C (in obezitate); NORMOPROTIDIC ; NORMOGLUCIDIC1) ; HIPOLIPIDIC2) ; BOGAT IN VITAMINA A. Lapte si derivate: - Lapte degresat, iaurt degresat, branza de vaci slaba. Carne si peste: - Carne slaba de vaca, vitel, iepure, caprioara, peste slab: salau, lin lipen, lostrita, biban, s.a. (se pregatesc fierte in apa, inabusite, la gratar, rasol). INTERZISE: - Carnurile grase, de orice fel, mezelurile, viscerele, afumaturile, conservele, pestele gras. Oua: - Se permite albusul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele, zdrente la supa. Se poate permite 1-2 gal-benusuri pe saptamana, inlocuind carnea in cantitate echivalenta d.p.v. al continutului in lipide. Paine: - Se prefera cea intermediara sau integrara (200-250 g/zi) rece, veche de o zi, paine de secara, covrigi cu sare. Fainoase: PERMISE: - Grisul, fulgi de ovaz, orezul, faina pentru legarea sosurilor. INTERZISE: - Porumbul, meiul, pastele fainoase, preparate cu ou. Legume: PERMISE: - Cartofii (fierti, piureuri) morcovii, spanacul, loboda, laptucile, castravetii, rosiile, ardeii, fasolea verde, mazarea verde, vinetele, conopida, varza acra, (se vor prepara ca salate, piureuri, fierte a la grec). INTERZISE: - Fasolea uscata, mazarea uscata, lintea, varza de Bruxelles, telina, ridichiile, ciupercile, guliile (care produc meteorism). Fructe: PERMISE: - Toate (exceptand pe cele interzise) ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri, compoturi. INTERZISE: - Smochinele, curmalele, nucile, alunele, arahidele. Dulciuri:
PERMISE: - Budinci (fara smantana), tarte cu fructe, bezele, spume de albus, mereng, orez cu lapte degresat, gelatine cu branza de vaci slaba, sau cu fructe, spuma de gris, creme de amidon
fara ou. INTERZISE: - Toate preparatele cu ou, cremele, inghetatele, feuilletage-uri, prajiturile cu nuci, migdale, alune. (Nuga, Marzipan), ciocolata, dulciurile, prajiturile preparate cu grasime. Grasimi: - Max. 1-2 lingurite ca: uleiuri vegetale in completarea ratiei de lipide permisa (la salate crude).