Sindromul de lob occipital

Sindromul de lob occipital

Descriere Sindromul de lob occipital

Sindromul de lob occipital reprezinta o boala care provoaca tulburari vizuale. Tumorile de lob occipital se dezvolta foarte rar.
Tulburarile vizuale reprezinta un simptom al tumorilor cu localizare la acest nivel. Deficitele de camp vizual se dezvolta din cauza lezarii directe a ariei striate sau a radiatiilor optice. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu sindromul de lob occipital, prezinta modificari de camp vizual manifestate sub forma de hemianopsie homonima controlaterala, deficit de camp vizual in semiluna si hemianopsie in cvandrant. In momentul in care tumora evolueaza dinspre partea interna a cutiei craniene comprimand fata convexa a lobului occipital, atunci hemianopsia creste progresiv in campul nazal homolateral si in campul temporal opus. Hemianopsia in cvadrant se dezvolta in momentul in care tumora intereseaza fata inferioara sau superioara a scizurii calcarine. Atunci cand sunt implicate ariile de proiectie ale vederii, bilateral, atunci se dezvolta o cecitate corticala. In cecitatea corticala globii oculari sunt normali, nu sunt afectati, orbirea fiind un rezultat al afectarii centrului nervos de prelucrare a informatiilor vizuale.

Daca o persoana este diagnosticata cu tumori de lob occipital, atunci cecitatea corticala se instaleaza lent, mai ales in cazul unui meningiom. In cazul in care afectiunea prezinta un debut brusc, atunci cauza este data de ruptura unui vas din zona occipitala. O caracteristica esentiala a cecitatii corticale este aceea ca bolnavii nu-si dau seama de acest lucru si neglijeaza aspectul, pe de o parte din cauza faptului ca aceasta se instaleaza lent, iar pe de alta parte deoarece este lezat insasi centrul de perceptie vizuala. La unii pacienti cecitatea corticala este data de lipsa de percepere a anumitor culori.

Simptome Sindromul de lob occipital:

Mai rar, in leziunile lobului occipital stang, apare si agnozia vizuala sau prosopagnozia. In cazul leziunilor bilaterale extinse, intalnim si sindromul Balint provoaca diverse tulburari de atentie vizuala, ataxie optica si paralizia psihica a vederii. Foarte rar se dezvolta halucinatiile vizuale. In momentul debutului, simptomatologia este completata de sindromul de hipertensiune intracraniana care agraveaza tulburarile vizuale si starea generala de rau. In timp, se pot dezvolta tulburari de vorbire, daca tumora intereseaza si lobul parietal. Tulburarile psihice se manifesta prin diminuarea capacitatii cognitive, a memoriei de scurta durata, stari de euforie alternand cu stari depresive, pierderea interesului pentru evenimentele cotidiene. Unii pacienti dezvolta diverse manifestari epileptice: crize comitiale, grand mall sau petit mall, crize jacksoniene. In cazul unor leziuni concomitente in hipotalamus se dezvolta si tulburari sfincteriene sau crize narcoleptice.

In momentul in care tumora creste in dimensiuni (stadiul final al bolii) apar si tulburarile motorii si chiar tulburari cerebeloase, cand tumora apasa asupra emisferului cerebelos de dedesupt. Tulburarile motorii se prezinta sub forma de hemipareza controlaterala, iar tulburarile cerebeloase prezinta forma unor tulburari de echilibru nesistematizate.