Tulburarea ritmului circadian de somn

Echipa Ekilibrium recomanda:
Ginseng Rosu Corean

Tulburarea ritmului circadian de somn

Descriere Tulburarea ritmului circadian de somn:

Aceasta reprezinta o tulburare recurenta sau persistenta a somnului cauzata de o relatie inadecvata intre orarul de somn-vigilietate cerut de ambianta persoanei in cauza si tiparul, sau circadian de somn-vigilitate. Aceasta tulburare produce o deteriorare semnificativa in diferite domenii de activitate (social, professional, etc.). Are ca si caracteristici mai importante faptul ca nu survine exclusiv in cadrul evolutiei altei tulburari de somn, sau boli psihice si faptul ca nu este rezultatul efectelor fiziologice ale unei substante (drog, medicament) ori al unei conditii medicale generale.

Cauze Tulburarea ritmului circadian de somn:
Spre deosebire de tulburarile primare ale somnului aceasta nu survine ca urmare a afectarii mecanismelor care genereaza somnul si vigilitatea. De obicei pacientii cu aceasta tulburare acuza insomnie in anumite momente ale zilei si somnolenta excesiva in altele. Din cauza diferentelor in ceea ce priveste capacitatea de adaptare a indivizilor la schimbarile si solicitarile cotidiene, multi nu solicita tratament si nu prezinta simptomatologie de intensitate suficienta pentru a justifica un diagnostic, cei care se adreseaza medicului pentru o astfel de tulburare sunt cel mai adesea afectati de severitatea simptomelor lor. Cel mai frecvent se adreseaza medicului persoanele care lucreaza in ture, si care au adormit in timpul serviciului, sau in timp ce conduceau un vehicul.

Diagnostic Tulburarea ritmului circadian de somn:
Diagnosticul tulburarii ritmului circadian de somn se pune in principal pe baza istoricului clinic ce include tiparul de activitate, somnul, atipelile si timpul liber. Exista 3 subtipuri in cadrul acestei afectiuni: tipul de faza de somn intarziat; tipul de decalaj de fus orar si tipul de lucru in ture la care se poate adauga si tipul nespecificat. Tipul de faza de somn intarziat debuteaza de obicei in adolescenta, cel de lucru in ture dureaza de obicei atat timp cat persoana lucreaza in acest regim, iar cel de decalaj de fus orar, conform datelor experimentale, necesita o zi/fus orar traversat pentru ca sistemul circadian sa se sincronizeze cu noua ora locala. Prevalenta tulburarii nu a fost bine stabilita pentru nici unul dintre subtipurile acesteia. Ca si transmisibilitate s-a evidentiat un istoric familial in cazul a pana la 40% din pacientii cu faza de somn intarziat. Tratamentul acestei tulburari cuprinde cronoterapia si fototerapia (terapia prin lumina mai puternica decat cea a becului dar nu mai puternica decat cea solara) .

Subtipuri:

Tipul de faza de somn intarziat este caracterizat printr-o intarziere a ritmurilor circadiene in raport cu cerintele cotidiene, aceasta afectand si ritmul somn-vigilitate. Intarzierea este reflectata de masuratorile diferitelor ritmuri, cum ar fi temperatura interna a corpului sau nivelele melatoninei (hormon sintetizat in principal de glanda pineala, stimulat de intuneric si inhibat de lumina) plasmatice. Acesti indivizi au o capacitate diminuata pentru orele de somn-vigilitate in avans de faza (aceasta insemnand ca deplaseaza orele de somn-vigilitate spre ore mai timpurii) sau o alterare in alinierea somnului cu alte ritmuri circadiene, asadar se culca la ore mai tarzii si le este greu sa deplaseze ora de culcare mai devreme. Acesti indivizi se plang de faptul ca nu adorm la ore acceptabile dar atunci cand adorm somnul este normal, de asemenea se trezesc greu dimineata daca sunt constransi de obligatiile sociale astfel apare deprivarea de somn si somnolenta in timpul perioadei de vigilitate dorita.

Tipul de decalaj de fus orar, caz in care ritmul de somn-vigilitate endogen este normal dar apare un conflict intre pattern-ul de somn-vigilitate al sistemului circadian si programul de somn cerut de noua zona orara in care se afla persoana. Acesti indivizi se plang de inconcordata intre orele de somn dorite si cele cerute de noile conditii. Aceasta inconcordanta este cu atat mai severa cu cat numarul de zone orare traversate este mai mare. Deplasarea catre est este mai greu de tolerat decat cea catre vest (est-avansarea orelor de somn-vigilitate, vest-amanarea acestora).

Tipul de lucru in ture: ritmul endogen e somn-vigilitate este normal, tulburarea aparand din conflictul intre pattern-ul de somn-vigilitate generat de sistemul circadian si programul dorit de somn-vigilitate cerut de lucrul in ture. Cele mai perturbante orare de lucru in ture sunt cele de noapte si cele prin rotatie, deoarece forteaza somnul si vigilitatea in pozitii circadiene aberante eliminand orice adaptare constanta. Muncitorii cu acest program au de regula un somn mai scurt si perturbari de continuitate a somnului mai frecvente decat cei cae lucreaza dimineata sau dupamiaza. De asemenea sunt perturbante orerele de lucru in care se face schimbul lent al turelor (noapte, dupamaiaza, zi-tura III, tura II, tura I) . De obicei aceste perturbari au o evolutie spre agravare cauzata de timpul de somn insuficient, solicitarile socio-familiale si uzul de alcool ori ambienta (zgomotul de trafic sau telefonul) .

Tipul nespecificat: este identificat atunci cand apare un alt pattern de perturbare circadiana a somnului, de exemplu – faza de somn avansat, pattern de somn vigilitate neregulat sau pattern de non-24 de ore. In cazul de ‘faza de somn avansat’ individul se plange de capacitate de a fi vigil seara si de desteptare spontana la primele ore (analog cu faza de somn intarziat ar in directie opusa) . In cazul pattern-ului de non-24 ore orarul de somn-vigilitate urmeaza un ritm circadian endogen de peste 24 de ore in ciuda semnalelor unui timp de 24 de ore in ambianta. In contrast cu pattern-ul de somn-vigilitate stabil al celorlalte tipuri, orarele de somn-vigilitate in cazul acesta devin intarziate progresiv in raport cu ora 24, ceea ce duce la modificarea pattern-ului precum si la schimbarea acuzelor in urmatoarele zile, spre exemplu-cateva zile de insomnie initiala apoi zile cu somnolenta diurna si zile cu dificultate in a adormi seara.

Elemente specifice varstei:
Tipul de faza de somn intarziat apare cel mai frecvent in ultima parte a colpilariei si inceputul peroadei de adult. In cazul lucrului in ture si a schimbarii de fus orar, simptomatologia este mai severa si mai usor de indus experimental pentru indivizii de varsta medie si cei in varsta decat pentru adultii tineri. Pattern-ul de faza de somn avansat creste ca incidenta odata cu etatea. 
Prevalenta nu este bine stabilita pentru nici unul dintre tipurile de tulburare a ritmului circadian. Pentru tipul de faza de somn intarziat procentele prevalentei au variat larg (de la 0. 1% pana la 4% la adulti si pana la 7% la adolescenti). Tipul de lucru in ture poate sa apara pana la 60% la cei cu acest program de munca.

Fara tratament, tipul de faza de somn intarziat poate dura ani sau decenii, putandu-se insa si corecta de la sine datorita tendintei pe care o are ritmul circadian de a avansa cu varsta. Tipul de lucru in ture are de obicei o durata corespunzatoare programului de lucru in acest regim, disparitia simptomelor are loc la aproximativ 2 saptamani de la revenirea la un orar de somn –vigilitate diurn normal. In cazul tipului de schimbare de fus orar datele arata ca este necesara aproximativ o zi per fus orar traversat pentru ca sistemul circadian sa se sincronizeze cu noua ora locala.
Pana la 40% dintre indivizii cu tipul de faza de somn intarziat pot avea un istoric familial al afectiunii. A fost identificata si o forma familiala de tip de faza de somn avansat (trasatura autosomal dominanta cu penetranta crescuta) .

Tratamente naturiste pentru Tulburarea ritmului circadian de somn