Procesul fiziologic la sfarsitul perioadei de graviditate, care dureaza aproximativ 280 zile, calculate de la data conceptiei, in urma caruia fatul este expulzat pe caile naturale si fara complicatii din partea mamei sau a copilului se numeste nastere. Nasterea poate fi normala, sau patologica, matura la termen (9 luni) sau inainte de termen (in lunile 7,8,9) prematura, spontana sau provocata, unica sau multipla (gemelara). Actul nasterii decurge in patru perioade succesive: dilatarea cailor de nastere, expulzarea fatului, expulzarea placentei si primele ore ale lauziei. Nasterea are loc in clinici obstreticale, spitale sau in case de nasteri. Femeia gravida se prezinta la aparitia primelor semne (dureri, crampe, contractii uterine neregulate, eventual mici pierderi de lichid din vagin) la cea mai apropiata institutie de nastere. Nasterea este supravegheata si in caz de nevoie, eventuale complicatii din partea gravidei sau a fatului, se da ajutor medical. Nasterea prematura, poate avea cauze locale, reprezentate de o stare ginecologica, defavorabila sau generala, cum ar fi o infectie, intoxicatie, boala renala, cardiaca, diabet etc. Riscul fetal in cazul nasterii premature este destul de mare, in general in 10% din cazuri survine moartea fatului inainte de inceperea travaliului: limita inferioara a viabilitatii fatului este de 180 zile. Aproape jumatate din cazuri de nasteri premature apar neasteptat, fara simptome. Daca apar simptome premonitorii de intrerupere, metroragii, dureri, gravida trebuie sa se adreseze imediat medicului specialist. Mijloacele de tratament adesea sunt insuficiente, spre a preveni nasterea prematura. Rolul medicului se reduce la mentinerea in viata a copilului nascut prematur.
|