TRYPANOSOMA

Trypanosoma reprezinta un gen de protozoare flagelate, care alaturi de cele din genul Leishmania, fac parte din familia Tripanosomidae. Tripanosomele, care masoara 10-30 mm lungime si 3 u grosime, au un corp fuziform, helicoidal, cu extremitatea anterioara mai ascutita si posterioara mai ingrosata. Pe langa un nucleu mare, situat central, tripanosomele prezinta la polul posterior si un nucleu de miscare (chinetonucleu), in care sunt fuzionate corpusculul parabazal si blefaroplastul. Din blefaroplast pleaca flagelul, organul de miscare al parazitului, care dupa ce formeaza de-a lungul corpului membrana ondulanta se elibereaza la polul anterior. In sange, parazitul cel putin in cazul unora din specii (trypanosoma gambiense si Trypanosoma rhodesiense), trece prin stadiile de Tripomastigot (Tripanosoma), Epimastigot (Crithidia), Promastigot (Xeptomonas) si Amastigot (Leishmania). In cazul altor specii (Trypanosoma cruzi), parazitul, cu membrana ondulanta si flagel, cat este extracelular in sange, devine amastigot, odata cu patrunderea lui in celulele sistemului reticulo-endotelial, in fibrele musculare (miocard) sau in nevroglie. Unele tripanosome sunt monogenetice, intreaga evolutie a parazitului avand loc intr-o singura gazda vertebrata. Cele mai multe insa, sunt tripanosome digenetice, evolutia parazitului desfasurindu-se in doua gazde, din care una vertebrata, iar alta nevertebrata (ex. Trypanosoma rhodesiense, Trypanosoma gambiense, Trypanosoma cruzi etc.). Rolul de rezervor de infectie pentru tripanosome ii constituie in unele cazuri (Trypanosoma gambiense), numai omul, in timp ce in altele (Trypanosoma rhodesiense, Trypanosoma cruzi etc.) pe langa om mai important este rezervorul animal, diferite animale domestice sau salbatice. Gazda intermediara este reprezentata de diferite specii de glosine, dintre care Glossina palpalis, G. pallidipes si G. tachinoides sunt transmitatoare pentru Trypanosoma gambiense iar speciile Glossina morsitans si G. swynnertoni pentru Trypanosoma rhodesiene. Pentru Trypanosoma cruzi rolul de gazda intermediara si de insecte vectoare revine unor hemtptere hematofage din familia Reduvideelor, genul Triatoma (Rhodnius prolixus sau Panstrongilus megistus). In tubul digestiv al insectelor vectoare parazitul sufera o evolutie ciclica, devenind tripanosome metaciclice infectioase odata cu introducerea lor in glandele salivare (in tripanosomele inoculative Trypanosoma gambiense si Trypanosoma rhodesiense) sau in ampula rectala (in tripanosomele contamnative Trypanosoma cruzi). Unele tripanosome (din grupul brucceivansi (Trypanosoma gambiense si Trypanosoma rhodesiense) sunt agenti etiologici ai tripanosomiazei (bolii somnului) africane (tripanosomiaza gambiana si tripanosomiaza rhodeziana), iar Trypanosoma cruzi, care alaturi de Trypanosoma rangeli face parte din grupul Lewis este agentul etiologic al tripanosomiazei (bolii somnului) americane. Alte specii produc alte boli la diferite animale. Trypanosoma auium specie intalnita la pasari. Trypanosoma bovis (sin. Trypanosoma vivax), specie intalnita in Africa la diferite animale. Trypanosoma brucei, specie care in Africa determina la animale o boala grava, denumita nagana. Asemanarea acestei specii cu Trypanosoma rhodesiense, care determina o tripanosomiaza umana, a facut sa se suspecteze animalele cu rezervor de infectie in boala omului. Trypanosoma congolense (Trypanosoma nanum, Trypanosoma pecorum), specie care pare sa detina un rol important in aparitia formelor grave de nagana, intalnita la diferite animale in Africa. Trypanosoma cruzi (Schizotripanum cruzi, Trypanosoma escomalis, Trypanosoma triatomae), specie care intra in etiologia tripanosomiazei americane sau a bolii lui Chagas (boala somnului americana). Se intalneste in America Centrala si mai ales in America de Sud (Argentina, Brazilia, Chile), in organismul uman poate lua infatisarea de trypanosoma in sange si de leishmania in organe. Trypanosoma cruzi are capacitatea de a patrunde in masele musculare si inmultindu-se activ distruge celulele. Transmiterea se face pe calea unor plosnite din familia Reduvideelor, in special prin speciile din genul Triatoma si Rodnius, care trec parazitul omului pe cale contaminativa. Trypanosoma dimorphon, specie frecventa la animale in Africa Centrala. Trypanosoma equinum, specie semnalata la cai in America de Sud. Trypanosoma equiperdum (Trypanosoma rougeti), singura specie care nu are o gazda intermediara. Se intalneste la cai, la care parazitul patrunde direct in timpul imperecherii, prin contactul mucoaselor genitale. Este cunoscuta sub numele de durina sau sifilisul cailor. Trypanosoma escomdia (Trypanosoma cruzi). Trypanosoma evansi (Trypanosoma hippicum, Trypanosoma venezuelense), specie intalnita la cai, vite, caini etc, uneori transmisa si de tabanide. Trypanosoma gambiense (Trypanosoma hominis sau trypanosoma ugadense), specie care determina la om tripanosomiaza africana (gambiana) sau boala somnului africana. Este mai frecvent intalnita in zona de apus a Africii Ecuatoriale. In sangele omului parazitul se prezinta sub forma de infestare (de tripanosome), iar raspandirea bolii este asigurata de muscide, din genul Glossina (G. palpalis), care traiesc de obicei in regiuni umede. Insectele transmit parazitul pe cale inoculativa (tripanosome inoculative), iar omul este singurul rezervor de infectie al bolii. Trypanosoma hippicum. Trypanosoma hominis (Trypanosoma gambiense). Trypanosoma ignotum (Trypanosoma simiae). Trypanosoma lewis si Trypanosoma melopagium, specii nepatogene. Trypanosoma nanum si Trypanosoma pecorum (Trypanosoma congolense). Trypanosoma porii (Trypanosoma simiae). Trypanosoma rangeli, specie intalnita in America de Sud, unde a fost semnalata la diferite mamifere si la om. Este transmisa de Rhodnius prolixus si Triatoma dimidata. Trypanosoma rhodesiense, specie care determina la om tripanosomiaza rodeziana (boala somnului africana), intalnita in partea estica (Rhodezia, Zambia, Tanzania etc.) a Africii ecuatoriale. Raspandirea bolii este asigurata de specia Glossina morsitans (G. swynnertoni), care trec parazitul omului pe cale inoculativa. Rolul de rezervor de infectie in aceasta tripanosomiaza pare sa revina pe langa om si antilopelor africane. Trypanosoma rodhaini (Trypanosoma simiae). Trypanosoma rougeti (Trypanosoma equiperdum). Trypanosoma simiae (Trypanosoma porci, Trypanosoma rodhaini), specie nepatogena la unele animale (vite, cai, caini) si patogena la altele (porci, oi, capre etc.) Trypanosoma suis, specie intalnita la porcine in Africa. Trypanosoma theileri, specie ne�patogena. Trypanosoma triatomae (Trypanosoma cruzi). Trypanosoma ugandense (Trypanosoma gambiense). Trypanosoma venezuelense (Trypanosoma evansi). Trypanosoma vivax (Trypanosoma bouis), intalnita in Africa la vite, cai, oi etc.