Despre ateroscleroza coronariana

Ateroscleroza este o boala metabolica ale carei cauze sunt depunerile, pe peretii interni ai arterelor, ale unor substante grase, lipido-colesterolice si saruri de calciu care formeaza placi de ateroame. Notiunea deriva de la cuvantul grecesc “aterom – terci de faina” si a fost utilizata, prima data, in anul 1775, boala fiind demonstrata experimental la iepuri in anul 1913.

In paralel cu aceste depuneri are loc sclerozarea peretilor arterelor care devin rigizi in urma formarii unui tesut conjunctiv, cu pierderea elasticitatii. Treptat, lumenul arterelor se ingusteaza si chiar se poate astupa, dupa care urmeaza ruperea vaselor, formarea cheagurilor de sange si hemoragii care pun in pericol viata omului, mai ales atunci cand astuparea unei artere are loc intr-un organ foarte important (creier, inima, rinichi). Astfel se declanseaza boli grave (angina pectorala, cardiopatie ischemica, arterite, tromboze, infarct miocardic, congestie cerebrala) precum si alte tulburari locale ale arterelor coronare, cerebrale, renale si periferice la nivelul membrelor (picioare, maini).

Ateroscleroza poate incepe inca din copilarie, fiind depistata chiar la varsta de 10-12 ani, ulterior avand o evolutie lenta si progresiva. Adesea, boala este o consecinta a inaintarii in varsta, la peste 40-50 de ani, mai frecventa cu 30 % la barbati decat la femei. Barbatii contracteaza boala cu aproximativ 10 ani mai devreme, indeosebi alcoolicii si fumatorii inraiti, persoanele sedentare, supraponderale, stresate si mari consumatoare de grasimi animale, dulciuri si cafele in exces. Exista si cazuri de predispozitie ereditara.

Suferinzii de ateroscleroza acuza dureri de cap, hipertensiune arteriala, tulburari de vedere si auz, ameteli, oboseala permanenta, scaderea memoriei si a capacitatii de munca intelectuala, insomnii, depresii psihice, agitatie nervoasa, extremitati reci, carcei musculari, uneori lipotimii. In ultima etapa poate sa apara hemiplegia. Trebuie mentionat ca ateroscleroza este una dintre principalele cauze de deces.

Dupa declansarea bolii apar factori favorizanti care duc la simptome de agravare si la aparitia unor noi afectiuni. Trebuie sa se evite formarea colesterolului sanguin la plafoane supranormale, mai ales a colesterolului LDH (forma rea), evitarea fumatului, a obezitatii, sedentarismului, supraalimentatiei cu lipide si glucide rafinate, excesul  de sare, stari de anevrism, surmenaj fizic si psihic, viata incordata si dezordonata, traume psihice de durata. Daca nu sunt controlati acesti factori, poate surveni hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, angina pectorala, cardiopatia ischemica, dureroasa sau nedureroasa, insuficienta cardiaca, hemoragii cerebrale, ramolisment cerebral, gangrene nevindecabile, reumatisme de diferite etiologii.

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru combaterea aterosclerozei si dizolvarea colesterolului se utilizeaza, in uz intern, ceaiuri cu plante care prezinta actiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoare si hipotensive. Aceste plante sunt recomandate mai mult in scop profilactic pentru evitarea cauzelor care duc la ateroscleroza. Ele vor contribui la dizolvarea colesterolului sanguin, la prevenirea oxidarii colesterolului si a formarii de cheaguri circulante prin artere si vene.

Tratamentele fitoterapeuticeIn tratamente externe se recomanda bai reci de maini si picioare (dimineata si seara) in care se introduc frunze, fructe si scoarta de castan salbatic, coaja de salcie, flori de paducel si de fan si usturoi zdrobit. In baie se mai pot turna extracte uleioase de castan, sulfina, sanziene, galbenele si tataneasa. Baile dureaza cate 15 minute pe zi, timp de 3 saptamani. Dimineata se va face si un masaj cu o perie aspra si uscata pe picioare, maini, spate, piept si pantece. 

Apiterapia

Se recomanda bolnavilor de ateroscleroza mai multe preparate:

v      polen (cate 20 g pe zi, dimineata, pe stomacul gol, timp de 30 zile in fiecare trimestru);

v      polenovital (un amestec de polen cu laptisor de matca) din care se iau 3-4 comprimate pe zi, timp de 4 saptamani;

v      tinctura de propolis 20 % in alcool de 80 grade (se iau cate 30 picaturi pe zi in 100 ml apa);v      laptisor de matca (cate 3-6 drajeuri pe zi);

v      miere de albine de floarea soarelui (150 g pe zi fractionata in cateva reprize);

v      miere de tei amestecata cu hrean ras (cate o ceasca pe zi macerata 12 ore anterior);

v      miere de albine in otet de mere (cate 2 lingurite la 100 ml apa), luata de 3 ori pe zi, inainte de mese;

v      amestec din 2-3 linguri de miere cu ½ pahar suc de ceapa care se consuma zilnic, fractionat in 3 reprize, pe durata unei cure de 3-4 luni.

Regimul alimentar

Trebuie sa fie hipocaloric si hiposodat pentru scaderea colesterolului sanguin, cu conditia pastrarii tuturor principiilor nutritive. Aportul total caloric trebuie redus cu 20-40 %, in timp ce aportul de grasimi se va reduce la jumatate (maxim 40-50 g/zi).

Baza alimentatiei va fi preponderent lacto-vegetariana, ca sursa principala de vitamine si saruri minerale, in care 60 % va consta din sucuri si cruditati de legume: morcov, sfecla rosie, telina, spanac, marar, patrunjel, tomate, varza, ardei, praz, usturoi crud (2-3 catei pe zi), suc de ceapa (pentru fluidificarea sangelui si evitarea trombozei si infarctului), supe de rosii si de legume degresate. Regimul vegetarian se completeaza cu lapte smantanit, branza de vaci, iaurt (10 linguri pe zi timp de 2 saptamani), suc de cartof crud (luat dimineata), hrean ras, otet de mere etc. Se mai pot consuma, cu restrictie cantitativa, carne slaba de pasare si vita (numai 2 zile pe saptamana), mult peste (salau, stiuca, biban, pastrav, scrumbie), uleiuri vegetale, margarina, paine integrala, tarate de cereale, fulgi de porumb, drojdie de bere (3 lingurite pe zi pentru purificarea sangelui). Inainte de mese se va lua cate o lingura din amestec, in parti egale, cu ulei de masline, miere de albine si suc de lamaie.

Dintre fructe sunt recomandate mere, cirese, visine, prune, afine, capsuni, macese, mure, agrise, catina alba, nuci, lamai, portocale, grapefruit, seminte de dovleac si de floarea soarelui.

Hrana zilnica va fi impartita in 5-6 mese cu cantitati moderate.

O atentie permanenta va fi acordata vitaminelor, pe cat posibil naturale. Vitamina C are un important rol antiaterogen prin transformarea colesterolului in acizi biliari care sunt eliminati prin caile biliare. Vitaminele A si E reduc absorbtia colesterolului pe peretii interni ai vaselor sanguine.

Dintre alimentele interzise se vor evita, in primul rand, organele bogate in colesterol (creier, rinichi, ficat, viscere, galbenus de ou), mancarurile grase, carnea de porc, vita, oaie si vanat, grasimile animale saturate (untura, unt), conserve,  branzeturi fermentate, cascaval gras, smantana proaspata, sare in exces, legume uscate (fasole, mazare, linte), paste fainoase, paine alba, dulciuri concentrate, produse de patiserie si cofetarie, excitante, cafea, cacao, alcooluri tari, bauturi dulci de tip cola.