Pericardita cronica constrictiva

Pericardita cronica constrictiva

Pericardita cronica constrictiva este o afectiune cronica, caracterizata prin simfizare, transformarea fibroasa si, uneori, calcifierea pericardului. Etiopatogenia este adeseori necunoscuta. Tuberculoza pare sa fie cauza principala, mult mai rar pericardita purulenta si cea acuta benigna. Apare de obicei la barbati tineri.

Anatomie patologica: sacul pericardic prezinta o ingrosare fibroasa sau fibrocalcara, cu simfizarea (sudarea) celor doua foite, astfel incat este stransa intr-o carapace rigida si inextensibila.

Simptome: datorita invelisului fibro-calcar, inextensibil, care strange inima si in special cavitatile drepte, ventiiculii, indeosebi cel drept, nu se pot umple suficient. Rezulta o staza sanguina in venele cave, cu cresterea presiunii venoase si micsorarea debitului cardiac.

Datorita mecanismului sau de producere (micsorare a umplerii diastolice), insuficienta cardiaca consecutiva este numita insiificienta hipodiastolica.

Tabloul clinic este de tamponada cardiaca, stanga sau dreapta, cu manifestari mai r-duse. In tamponada stanga, predomina semnele stazei pulmonare (dispnee de efort, ortopnee, raluri de staza, edem pulmonar acut); in cea dreapta turgescenta vendor jugulare, hepatomegalia, ascita.

Semnele cardiace sunt sterse, adeseori putand fi trecute cu vederea.

Dispneea este rara, iar cianoza apare in formele avansate. Inima este de dimensiuni normale sau mai mica (in discordanta cu semnele periferice); auscultatia evidentiaza uneori asmzirea zgomotelor cardiace, aparitia unui suflu sistolic la varf, prezenta fibrilatiei atriale sau a unor zgomote supraadaugate, datorita mobilizarii placilor calcare. Ritmul este tahicardic.

Semnele periferice sunt caracteristice. Pulsul este rapid si mic, T.A. adesea coborata, presiunea venoasa constants si precoce crescuta. Datorita stazei si hipertensiunii venoase din teritoriul venei cave inferioare se instaleaza hepatomegalie, turgescenta jugularelor, ascita abundenta, care se reface repede dupa evacuare, si edeme discrete ale membrelor pelviene. Aspectul este asemanator insuficientei cardiace drepte sau cirozei hepatice hipertrofice. La copii, preteaza la confuzii si peritonita tuberculoasa, din cauza ascitei.

Examenul radiologic precizeaza diagnosticul, evidentiaza calcifierile pericardice. Electrocardiograma si cateterismul dau indicatii suplimentare. Laboratorul semnaleaza, uneori, hipoproteinemie si alterarea probelor hepatice.

Evolutie: in absenta interventiei chirurgicale, maladia evolueaza spre insuficienta cardiaca, cu prognostic fatal.

Tratamentul consta in regim hiposodat, diuretice, paracenteze, eventual tonicardiace, corectarea hipo-proteinemiei. Singurul tratament eficace este cel chirurgical (decorticarea inimii). Interventia are loc dupa stingerea procesului evolutiv, dar mainte de a fi aparut leziuni hepatice si miocardice ireversibile.