Tratamente si remedii naturiste pentru bolile arterelor periferice

Cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienti care descriu simptome caracteristice arteritelor, insa, din pacate, in unele cazuri ajung cu prea mare intarziere, medicii fiind nevoiti sa-i dirijeze spre salile de chirurgie.

Arteritele sunt boli inflamatorii ale arterelor periferice, cu localizare mai frecventa la nivelul picioarelor, de unde se pot extinde in tot organismul. In toate formele acestor boli, circulatia descendenta a sangelui devine deficitara, avand ca urmare o carenta de oxigen si de substante nutritive in tesuturi, care nu se mai pot debarasa de produsele de dezasimilatie, respectiv de toxinele depuse in sange.

Primele simptome ale bolii apar sub forma de intepaturi, carcei si crampe in pulpele si gleznele picioarelor si senzatia de greutate si oboseala in timpul mersului prelungit pe jos sau la eforturi fizice. Uneori, durerea de picioare poate sa apara chiar dupa 50-100 de metri de mers, dar, in urma tratamentelor, distanta de mers poate fi marita la 1-3 km, fara vreo senzatie neplacuta. Incepand de la degete, picioarele se racesc, atat iarna, cat si vara, si prezinta modificari de culoare, de la palid-albicios, la rosu-intens, violaceu si chiar negru. Pielea devine lucioasa, uscata, neelastica, din cauza lipsei de transpiratie. Unghiile sunt fragile si se deformeaza.

Agravarea arteritelor se desfasoara in timp variabil, de la o persoana la alta, fiind influentata de unii factori favorizanti (fumat in exces, frig si umezeala, infectii, eforturi fizice si traume psihice). In unele cazuri, boala poate fi tolerata chiar cativa ani, dar in alte cazuri are o evolutie rapida, mersul pe jos devine imposibil, durerile sunt insuportabile, iar dupa aparitia ulceratiilor si a cangrenelor urmeaza, in mod fatal, amputarea partiala sau totala a unui picior sau a ambelor picioare.

Un caz particular al afectiunilor arterelor il constituie boala Raynaud, mai frecventa la femei, fiind caracterizata prin accese de vasoconstrictie, in urma aparitiei unui spasm la nivelul degetelor de la ambele picioare si maini, cu durate variabile, de la cateva minute pana la cateva ore. Boala poate sa apara la persoane tinere, sub 40 de ani, fiind declansata de frig, traumatisme, intoxicare tabagica si cu plumb, emotii, migrene, hipertensiune arteriala, angina pectorala, epuizare fizica si nervoasa.

Ca urmare a tulburarilor de circulatie sanguina se acumuleaza lichid seros in tesuturi, provocand umflarea picioarelor (edeme), cu dureri acute in pulpe, prelungite spre solduri si coloana vertebrala.

Tratamentul naturist

Pentru uz intern se recomanda:

- extract hidroalcoolic din frunze de Gingko biloba (cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi, cu 10 minute inainte de mese, intr-o cura de 4 saptamani), care favorizeaza circulatia periferica a sangelui la nivelul arterelor mici si al capilarelor, precum si scaderea vascozitatii sangelui;

- infuzie din herba de sulfina galbena (o lingurita la 200 ml apa clocotita); se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi, avand efecte in dilatarea vaselor periferice, marirea permeabilitatii arterelor si inlaturarea vasoconstrictiei;

- infuzie din frunze si radacini de papadie (1-2 lingurite la 200 ml apa clocotita), cu bune rezultate in normalizarea circulatiei sangelui la toate nivelurile corpului;

- infuzie din herba de coada-soricelului, bauta seara, dupa aparitia primelor intepaturi in picioare;

- decoct din fructe de maces (doua linguri cu fructe uscate se fierb 10 minute in 500 ml apa si se bea intreaga cantitate in cursul zilei), avand efecte in mentinerea permeabilitatii si elasticitatii vaselor capilare datorita continutului ridicat in vitaminele P si C. Tot din fructe uscate se consuma cate 3 g pulbere pe zi;

- infuzii din frunze de salvie, herba de cimbrisor si frunze de urzica, baute dupa fiecare masa, in cure prelungite de primavara.

Nu pot sa lipseasca tratamentele de durata cu preparate din fructe de coacaz negru (bogate in vitamina C, antozide, acid linolenic si saruri de potasiu, cu rol antiagregant plachtar) sau preparate din fructe de catina alba (bogate in multe vitamine).

In cazul edemelor, cu picioare umflate, obosite, grele si reci, se va consuma un ceai din frunze de afin (care protejeaza peretii arterelor), ceai de pedicuta cu adaos de o lingurita cu bitter suedez, decoct din radacini de lemn-dulce (cu actiune diuretica si antiinflamatoare) si amestecul, in parti egale, de coada-calului si coada-soricelului, din care se beau 3 cani pe zi.

Cantitatea de lichid necesara organismului (1,5-2 litri pe zi) se completeaza cu apa plata, apa de tarate sau ceai verde chinezesc.

Preparate indicate in uz extern

Pentru uz extern sunt recomandate zilnic comprese locale calde si bai de picioare, pe durata de 15-20 minute, timp de 3 saptamani, cu decoct din ace de pin, scoarta din ramuri tinere de castan salbatic, frunze de vita-de-vie cu struguri rosii, frunze de rachitan, urzica, patlagina si herba de sulfina. In doi litri de apa calda se adauga 5 linguri cu tinctura de rozmarin si o lingura cu bicarbonat de sodiu. In cazuri mai grave, tratamentul se poate complica cu un amestec de usturoi zdrobit, anghinare, paducel si cimbru.

Pe zonele afectate se aplica frunze strivite de varza in amestec cu hrean ras (daca se poate suporta) si se acopera cu o panza, pentru pastrare peste noapte. In timpul zilei se face un masaj usor cu unguent de galbenele (timp de 10-15 minute) si pensulari cu ulei de peste sau tinctura de salvie, ienupar, arnica sau castan.

Remedii pentru picioarele umflate

- baie de picioare si maini (spalate in prealabil cu apa si sapun), folosind decoct din flori si frunze de soc, decoct din frunze de pelin, nuc si menta (cate 100 g la 3 litri de apa si putin otet), bai calde cu faina de mustar (100 g puse intr-un saculet de panza si introdus in ligheanul cu apa), bai de urzici (primavara, de 2 ori pe saptamana), bai cu boabe de ienupar maruntite si fierte 8-10 minute (seara, inainte de culcare);

- comprese la picioare cu decoct din rizomi de feriga, taiati marunt si fierti 15 minute intr-un litru de apa si putin otet, comprese cu coada-calului sau comprese cu faguri de miere, aplicate pe umflaturi la genunchi timp de 3-4 ore;

- frectii (doua pe zi) pe picioarele umflate cu un amestec din 4 catei de usturoi, un pumn dublu de urzica moarta si un pahar de untdelemn, care se fierbe timp de 5 minute, se strecoara printr-o panza curata si se maseaza pielea de jos in sus;

- pudra calmanta din scoarta de ulm, piciorul-cocosului sau faina de mustar presarata in interiorul ciorapilor si al incaltamintei.

Regimul alimentar

Se suprima consumul alimentelor care incarca organismul si solicita un efort de prelucrare, matabolizare si eliminare: carne de porc, rata si gasca, preparate din carne, grasimi animale, mezeluri, conserve, galbenus de ou (bogat in colesterol), prajeli, sare, cafea, ciocolata, alcooluri tari si, mai ales, tutun. O zi pe saptamana se impune un repaus alimentar absolut, consumand numai lichide sub forma de ceaiuri si sucuri de radacinoase (morcov, telina, sfecla rosie, pastarnac, patrunjel) si din fructe proaspete (lamai, portocale, grepfrut, mere rosii), care contin cantitati mari de vitamina C. In celelalte zile se recomanda carne de pasare (150-200 g), peste alb, lapte degresat, iaurt, ulei vegetal fara colesterol sau presat la rece, paine integrala sau graham, germeni de grau, miere de albine in putin otet de mere, o lingura de lactat de calciu si un adaos zilnic de vitamina E (de 3 ori pe zi, inainte de mese).

O atentie deosebita se acorda consumului zilnic de legume proaspete, mai ales tomate bine coapte, intrucat licopenul, un compus carotenoidic, are proprietati antioxidante asupra arterelor.

Ceapa si usturoiul (3-5 catei pe zi) fluidifica sangele, determina dilatarea arterelor si impiedica formarea de cheaguri. De asemenea, se recomanda o cura de 10-14 zile cu drojdie de bere preparata din 4 linguri drojdie in 500 ml lapte, apa, suc de rosii sau de lamaie; dupa amestecare se tine in frigider si se consuma intreaga cantitate in 3 reprize pe zi.

Regimul de viata

- evitarea statului prelungit in picioare si chiar in pozitie sezand pe scaun „picior peste picior“ fara un suport pentru ridicarea picioarelor;

- evitarea mersului pe jos pe distante mari, mai ales pe terenuri in panta sau cu denivelari mari, fiind preferat un mers in ritm constant (o ora pe zi), pe distante crescande, pe terenuri plane, care sa alterneze cu repausul la pat;

- evitarea factorilor favorizanti ai bolii: frig, umezeala, caldura excesiva, traumatisme locale, infectii virotice si interzicerea categorica a consumului de tutun;

- excluderea jartierelor, a elasticelor circulare, a ciorapilor din materiale plastice si a incaltamintei stramte; se vor inlocui cu ciorapi din lana si incaltaminte comoda, elastica, calduroasa si impermeabila;

- mentinerea corpului incalzit cu perne electrice sau sticle calde, aplicate seara la stinghie, si nu pe piciorul bolnav;

- masaj superficial al picioarelor inainte de culcare, cu apa, otet de mere sau alcool, incepand de la degete spre glezne si genunchi.

Sunt obligatorii baile zilnice alternative (caldute si reci) la picioare si maini, cu apa simpla sau apa sarata.