Un excelent remediu pentru bolile de inima plantele de mai

In luna lui Florar, natura isi imbraca mantia multicolora cu cele mai frumoase flori care isi trag seva din pamantul mustind de viata, pentru a incarca aerul cu parfum, culoare si sanatate. Pentru combaterea bolilor cardiovasculare, luna mai ne ofera un splendid covor vegetal, cu multe specii de plante, aflate in flora spontana si in cea cultivata.

Inca din primele zile de mai se impun atentiei lacramioarele, floarea de margaritar sau clopotele de mai, cu flori mici si gratioase ca margelele de alabastru, cu parfum de o finete inegalabila si cu fructe recomandate impotriva stranutului si a dojenilor nevestelor.

Nu intamplator, dupa un vechi obicei francez, in prima duminica din luna mai, parizienii traiesc bucuria margaritarului. Tone de flori se indreapta spre marea metropola pentru a fi daruite pariziencelor, care vor deveni mai bine dispuse si mai iertatoare fata de barbati, pentru toate greselile din anul ce va urma, chiar daca au avut, in perioada anterioara, zile mai innourate si tensionate. In satele franceze, prima duminica din mai este declarata ziua lacramioarei, iar locuintele sunt impodobite cu flori si frunze de margaritar, peste tot domnind o bucurie generala.

 Lacramioarele, cel mai apreciat tonic cardiac

Din vremuri imemoriale, florile de lacramioare au fost folosite ca tonic-cardiace, fara a ridica tensiunea arteriala. Florile si frunzele se utilizeaza, dar cu mare prudenta, dupa avizul medicului, in tratamentul unor boli ca insuficienta cardiaca, angina pectorala, nevroze cardiace, palpitatii si ateroscleroza. La unele popoare, infuzia in vin a florilor era considerata mai scumpa decat aurul si buna la toate bolile, inclusiv la paralizie si epilepsie, linistirea colicilor, dureri de pantece, crampe cu lesin la prunci si la lauze, dureri de ochi si in friguri.

In bolile de inima mai este utilizata talpa gastei, planta cunoscuta inca din antichitate pentru efectele benefice, ceea ce i-a conferit si denumirea stiintifica de specie. In frunze si flori se afla heterozide cardiotonice, care ii dau proprietati sedativ-cardiace (de trei ori mai puternice decat valeriana), hipotensive si vasodilatatoare periferice, fiind indicate in arterite.

Tot incepand din luna mai se valorifica saschiul, din care se prepara un excelent medicament pentru afectiuni cardiace. Aceasta mica planta, cu tulpini taratoare, frunze groase si lucioase si flori albastre-violacee, este mai frecventa in padurile umede de fag si stejar din Bucovina, fiind mult apreciata si ca planta ornamentala, pentru a acoperi mormintele din cimitire. Aceasta are proprietati hipotensive, vasodilatatoare si spasmolitice, cu efecte deosebite in reducerea tensiunii arteriale, imbunatatirea circulatiei sanguine la nivel cerebral, diminuarea ritmului cardiac in tahicardie neuro-vegetativa si dilatarea arterelor cerebrale pentru prevenirea aterosclerozei si a congestiei.

Valoarea terapeutica a acestei plante este atestata si de o specie sora, saschiul roz, care are proprietati anticanceroase, fiind cautata mult pentru tratamentul leucemiei acute, boala Hodgkin, limfosarcom, carcinom de san, desi pretul de livrare este inca foarte ridicat.

Tincturile din tei au importante efecte hipotensive

Ciubotica cucului, o admirabila planta din flora spontana, aflata in poienile deluroase si de munte, incepe infloritul la venirea randunelelor, etaland buchete de flori galben-aurii, catifelate, parfumate si incretite in forma de palnioara, cu deschiderea in sus. Atat radacinile, cat si florile contin saponozide triterpenice, glicozide si flavonozide cu proprietati tonic-cardiace si depurative ale sangelui in timpul primaverii. Planta uscata se foloseste in cardiopatie ischemica, inflamarea miocardului si eliminarea toxinelor din sange.

Teiul, un arbore ornamental, cu coroana globuloasa, nelipsit din parcuri, gradini, curti si marginea soselelor unde imprastie, in timpul infloririi, un parfum deosebit datorita uleiului eteric. Florile galben-aurii, grupate in inflorescente, sunt mult utilizate in ceaiuri si tincturi cu proprietati hipotensive, coronaro-dilatatoare, antiinflamatoare, in edeme, decongestive si calmante in dureri cardiace, avand efecte in combaterea hipertensiunii arteriale, insuficienta cardiaca, palpitatii, spasme la inima si ateroscleroza si tromboze, cu fluidizarea sangelui.

Florile si frunzele de paducel, recoltate in luna mai, imprima proprietati sedative, antispastice, vasodilatatoare la nivelul vaselor coronariene si de rarire a contractiilor inimii bolnave (aritmii, extrasistole, tahicardie, cardiopatie ischemica, ateroscleroza, hipertensiune si nevroze cardiace). Efectele terapeutice se maresc prin asociere cu valeriana si talpa gastei.

 Ruscuta de primavara combate angina pectorala

 De sezon este si ruscuta de primavara, o plantuta cu flori galbene sau rosii, care este utilizata in tahicardie, angina pectorala, extrasistole de natura nervoasa, miocard slabit, hipertensiune si ateroscleroza.

Alte specii din flora spontana si cultivata, cu inflorire in luna mai si cu proprietati cardiovasculare, sunt:

- cruciulita, eficienta in stimularea contractiilor peretilor vasculari, pentru a asigura o buna circulatie periferica;

- fumarita, cu actiune directa in scaderea tensiunii arteriale;

- deditei, cu mare eficienta in tratamentul tahicardiei;

- rozmarinul, valoros prin flori, frunze si ramuri tinere utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale, a reumatismului cardiac si ca adjuvant in afectiunile cardiace cronicizate;

- odoleanul, valorificat prin rizomi si radacini in tratarea tulburarilor de ritm cardiac, nevroze cardiace si palpitatii rebele;

- coacazul negru, care contine in flori si frunze o diversitate de principii active cu actiuni pozitive in tratarea bolilor cardiace pe substrat nervos si in hipertensiunea arteriala;

- narcisele albe, ale carei flori sunt cautate pentru tratarea unor afectiuni ale inimii;

- trandafirul, de la care se folosesc petalele rosii in tratamentul anginei pectorale.

 Plante recomandate in bolile de plamani

 In lunile de primavara sunt destul de frecvente bolile aparatului respirator cauzate de schimbarile survenite in factorii de mediu cu care se confrunta organismele debilitate in lunile de iarna. Multe internari in spitale din aceasta perioada sunt impuse de bolile de plamani, de la gripa si guturai la tuse, astm bronsic, pneumonie, emfizem pulmonar si tuberculoza.

Podbalul, o planta cu flori galbene, deschise odata cu ghioceii, recunoscuta in toata lumea ca remediu contra tusei. Prin continutul ridicat in mucilagii prezinta proprietati emoliente, expectorante, pectorale, antiinflamatoare si sudorifice, avand bune efecte in bolile cronice de plamani, bronsite, tuse, astm, gripa, emfizem pulmonar, pleurezie, tabagism, silicoza, traheita, laringita si tuberculoza. De asemenea, recomand aceasta planta pentru protejarea vocii la solistii vocali, actori, cadre didactice si avocati. Se va utiliza sub forma de infuzie calda, inhalatii sau suc indulcit cu miere de albine si lapte.

Patlagina are multiple proprietati terapeutice: expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice si antiinflamatoare. Se utilizeaza pe scara larga sub forma de infuzii, decoct si sirop, avand bune efecte in bronsite cronice, crize astmice, tuse seaca si convulsiva, guturai, sinuzita, rinita, traheita, catar pulmonar, emfizem pulmonar si tuberculoza.

Treptat, gradinile si pajistile se acopera cu toporasi, plante mici cu flori violete, placut mirositoare, pe care le aduna copii pentru a le oferi mamelor sau colegelor de gradinita si de scoala. Aceste plante au actiuni emoliente, expectorante, antitusive si antiseptic pulmonare. Efectele terapeutice se constata in inflamatiile cailor respiratorii, bronsite, tuse convulsiva, catar pulmonar cronic si febra.

Catusnica vindeca tusea convulsiva

 Catusnica este o planta mai putin cunoscuta, dar care a intrat intre speciile cultivate din gadini de care omul nu trebuie sa se desparta. Este placut mirositoare datorita unei cantitati mari de uleiuri eterice, care prezinta efecte in durerile de plamani, congestii pulmonare, tuse convulsiva, tuse tabagica si tuberculoza.

Bradul se intalneste frecvent in paduri compacte (bradete), in amestecuri cu fagul si molidul sau ca arbore ornamental in statiuni climaterice, parcuri si curti. Este utilizat mult sub forma de muguri anuali si ramuri tinere crescute primavara, bogate in uleiuri eterice, cu miros balsamic, ce prezinta proprietati antitusive si antibronsitice. Se prepara siropuri luate in perioadele de crize cu bronsite, catar pulmonar, guturai, tuse, laringita cronica, nevralgii si tuberculoza.

Pentru toti locuitorii, bolnavi si sanatosi, recomandam urzica vie, folosita inca din antichitate ca prima planta medicinala a primaverii. Prin continutul in principii active foarte variate, are proprietati emoliente, expectorante si antiseptice, cu efecte terapeutice deosebit de bune in afectiuni ale aparatului respirator (bronsita, tuse convulsiva, astm, raguseala). Cine neglijeaza cura de primavara cu urzici, preparate in diverse forme, ar putea avea necazuri cu sanatatea in tot cursul anului.