
Teoretic vorbind, in lupta de prevenire a numeroaselor boli cu evolutie cronica, deci si a bolilor cardio-vasculare, se disting trei obiective principale:
-primul, de a feri pe individ sa faca o boala, care la randul ei sa dea nastere unei boli de inima, cu alte cuvinte de a-l feri sa devina un cardiac potential;
-al doilea, de a pazi pe cardiacul potential sa devina actual;
-al treilea, de a mentine cardiacul actual, cat mai mult timp cu putinta, in stadiul de compensare.
Bolile care conduc - in mod obisnuit - la prinderea inimii si vaselor sunt: reumatismul cardio-articular, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, bolile pulmonare cronice.
Eficacitatea profilaxiei bolilor cardio-vasculare depinde in primul rand de precocitatea descoperirii lor. Daca s-a scapat perioada utila de tratament si bolnavul a devenit cardiac actual, el trebuie sa ramana sub supravegherea atenta si periodica a medicului.
In acest fel se poate prelungi cat mai mult stadiul de compensare a inimii, permitandu-i-se bolnavului un mod de viata apropiat de cel al omului sanatos. Desi s-au realizat mari progrese in ceea ce priveste medicatia, totusi tratamentul de baza ramane menajarea inimii.
Trebuie sa tinem seama, si de faptul ca o boala de inima poate fi agravat de anumite afectiuni asociate, cum ar fi o hepatita cronica, o boala infectioasa sau diabetul.
Principiile igieno-dietetice in tratamentul bolnavilor de inima se refera la doua aspecte esentiale: a) modul de viata; b) dieta.
Modul de viata al cardiacului va fi astfel organizat incat sa se previna eforturile fizice si psihice care ingreuneaza munca inimii. Niciodata cardiacul nu trebuie sa activeze pana in pragul oboselii. Munca sa va fi totdeauna mai redusa comparativ cu ceea ce poate el executa. Actionand astfel, el va amana mereu scadenta insuficientei cardiace. Cardiacii compensati se simt mult mai bine daca efectueaza numai o munca de zi si cu respectarea programului de lucru, deci o activitate care sa contribuie la antrenarea inimii lor, fara noxe profesionale, umezeala si intemperii, in orice caz, reluarea activitatii, fie anterioare, fie alta - dirijata - se va face numai conform recomandarilor medicului, dupa ce stadiul acut de boala a cedat si daca miocardul este compensat. Unii bolnavi (hipertensivii sau cei cu afectiuni ale aortei), avand o capacitate buna a inimii, vor putea sa desfasoare o activitate sportiva moderata, in primul rand pescuit, apicultura, gradinarit, inot, ciclism la ses, inclusiv plimbari neobositoare pe teren plat sau foarte putin inclinat, cu conditia sa nu actioneze pana la aparitia dispneei, palpitatiilor sau durerilor precordiale.
Un cardiac compensat trebuie sa se repauzeze la pat timp de 10 ore din 24, din care 8 ore noaptea si restul dupa amiaza. Perioadele de odihna pot fi marite de medic, in raport cu gradul bolii. Insomnia trebuie corectata obligatoriu cu somnifere, pentru ca o noapte nedormita compromite rezultate terapeutice obtinute pana atunci. Este o mare greseala sa se evite medicamentele aducatoare de somn, atat de utile si binefacatoare, complet inofensive, de teama unui pericol imaginar care dainuie gresit in mentalitatea unora. Cardiacul trebuie sa fie mereu calm si ferit de conflicte sufletesti. Foarte bune rezultate da confortul, daca este posibil o camera proprie, curata si incalzita suficient, evitandu-se temperaturile extreme, deoarece atat frigul cat si caldura excesiva dauneaza inimii.
Dieta cardiacului face parte integranta din tratament, restrictiile alimentare fiind in raport cu gradul bolii si cu greutatea corporala a celui in cauza. Orice om sanatos si cu atat mai mult un cardiac trebuie sa lupte pentru a-si mentine greutatea normala. Precizam ca nu in toate cazurile de imbolnavire a inimii se recomanda regim sever. Dimpotriva uneori se urmareste supraalimentarea bolnavului, de pilda in cursul unui atac acut de reumatism cardioarticular sau in boli infectioase cu slabire si complicatii cardiace, ca si la cardiacii hipertiroidieni sau cu avitaminoze. Oricare ar fi situatia trebuie sa se lupta pentru mentinerea greutatii corporale ideale, obligatorie nu numai pentru cardiaci, ci si pentru persoanele sanatoase care doresc sa evite bolile aparatului circulator. Chiar daca nu este totdeauna obligatoriu un regim special, este cazul sa se tina seama de recomandarile cu privire la alimentatia rationala.
Medicatia bolnavilor cardiovasculari este foarte variata si continua sa se imbogateasca, de la an la an, cu noi sortimente. Multe din acestea au cunoscut - in trecut - o perioada de larga raspandire, pentru ca ulterior sa fie inlocuite cu alte medicamente mai eficace. Alte medicamente si-au castigat o reputatie bine stabilita, rezistand timpului. Este destul sa amintim digitala si derivatii sai, chinina, Hiposerpilul si Hipazinul, diureticele (mai ales Nefrix), Norartrinal, salicilatii si derivatii lor, corticoizii, nitroglicerina si trinitrina, Agozol, Persantin, Propranolol, vitaminele, acidul nicotinic, Perifenul, dar mai ales antibioticele, fara sa mai mentionam luminalul, morfina, atropina si alti alcaloizi, medicamentele anticoagulante heparinice sau cele active in procesul de coagulare a sangelui. Prin aceasta nu am epuizat lista medicamentelor valoroase in tratamentul bolnavilor cardiovasculari si nici nu o putem socoti incheiata.