fibre

Aveau aceste pretentii vreo baza stiintifica?
Lasand la o parte exagerarile obisnuite, taratele de ovaz pareau a fi extrem de eficiente. Astfel, unui grup de persoane cu niveluri crescute ale colesterolului sangvin, i s-a suplimentat dieta zilnica cu o portie generoasa de ovaz integral si cinci chifle de ovaz. Un alt grup, cu niveluri ale colesterolului similare cu cele ale primului grup, a consumat aceeasi dieta, cu exceptia suplimentelor de ovaz. Dupa 10 zile, nivelul colesterolului celor din grupul care consumase ovaz scazuse cu 13%.
Care sa fi fost secretul?   
Secretul se afla in fibrele din tarata de ovaz. Exista multe tipuri de fibre, insa toate pot fi incluse in una dintre cele doua categorii de baza: fibre solubile (care se dizolva in apa) si fibre insolubile (care nu se dizolva in apa). Fibrele insolubile absorb apa in tractul gastrointestinal, maresc volumul scaunului si accelereaza deplasarea continutului in

testinal. Prin urmare, ele exercita un benefic efect laxativ si, in plus, ajuta la stabilizarea nivelului zaharului sangvin. Fibrele solubile, pe de alta parte, sunt cele care afecteaza nivelul colesterolului. Colesterolul este un produs secundar al digestiei. in absenta acestor fibre solubile, care ajuta la eliminarea sa prin scaun, cea mai mare parte a acestui colesterol este reabsorbita din intestin in sange, contribuind astfel la cresterea suplimentara a colesterolului sangvin. Initial, s-a crezut ca fibrele provenite din taratele de ovaz ar avea o afinitate exceptional de crescuta pentru aceste reziduuri coleste-rolice.
Suna interesant. Ce s-a intamplat dupa aceea?
Cateva luni mai tarziu, prestigiosul periodic britanic New England Journal of Medicine a publicat un studiu care a smuls presul de sub picioarele entuziastilor ovazului. Dintr-o data, ovazul si-a pierdut suprematia. Mai ales ca oamenii se cam saturasera de terci de ovaz si de chifle cu ovaz. Cu alte cuvinte, n-a fost vorba decat de inca un moft... Nu chiar. Noul studiu nu a descalificat ovazul ca aliment, ci a aratat ca taratele de ovaz nu actioneaza asa cum se credea. Ceea ce s-a demonstrat a fost faptul ca ovazul (sau taratele de ovaz) nu constituie o potiune magica, pe care s-o poti inghiti ca sa-ti curete vasele sangvine sau pe care s-o poti adauga la orice mancare pentru a o face sanatoasa. In ceea ce priveste primul studiu, acesta a aratat ca servirea unei portii consistente de cereale la micul dejun poate inlocui o cantitate Apreciabila de mezeluri, oua, produse de patiserie (croissante) si alte alimente care sporesc periculos de mult productia hepatica de colesterol. Alte studii au demonstrat ca fibrele din taratele de ovaz nu au un avantaj fata de fibrele solubile din alte alimente, cum ar fi fasolea sau fructele. Aceste observatii nu sunt lipsite de sens. Orice schimbare in modul de alimentatie, prin care alimente de origine animala, bogate in grasimi si colesterol, sunt inlocuite cu produse vegetale bogate in fibre si amidon, sarace in grasimi si lipsite tic colesterol, este extrem de eficienta in scaderea nivelurilor colesterolului sangvin.
Asadar, e bine sa consumam taratele de ovaz sau nu?
Persoanele care consuma cantitati mari de alimente vegetale isi acopera intregul necesar de fibre, atat solubile, cat si insolubile. Cat priveste pe cei care nu vor sau nu pot sa adopte o astfel de ali-mentatie, supraalimentarea cu tarate de ovaz si de alte cereale a regimului alimentar reprezinta un pas inainte spre o sanatate mai buna. Morala? E o prostie sa te concentrezi asupra unui singur aliment sau substanta nutritiva. In vreme ce descoperirile” senzationale si solutiile simple pentru probleme complexe de sanatate constituie apanajul presei si realizatorilor de reclame, prabusirea ovazului ar trebui sa ne adanceasca intelegerea cu privire la rolul pe care o alimentatie bazata pe o varietate cat mai mare de produse vegetale il are in promovarea sanatatii. Aproape in orice forma, cerealele reprezinta un aliment sanatos. Dar consumarea din abundenta a unui singur extract, cum este tarata de ovaz, da nastere unei diete dezechilibrate. Exista numeroase studii, efectuate pe perioade de ani de zile, care au demonstrat ca adoptarea unei diete bogate in fibre, sarace in grasimi si lipsite de carne determina scaderea nivelului coleste¬rolului sangvin cu 20-35% pentru cei mai multi oameni. Adaugarea taratelor de ovaz la o asemenea dieta exercita efecte nesemnificative asupra nivelului colesterolului. Produsele din ovaz si taratele de ovaz sunt alimente hranitoare, capabile sa promoveze sanatate. Ele trebuie incluse intr-o alimentatie echilibrata. insa preocuparea fata de noi descoperiri senzationale, precum si dorinta eterna a omului de a gasi reteta minune” continua sa incurajeze adoptarea unor solutii extremiste si nerealiste pentru Probleme de sanatate. Pe de alta parte, un stil de viata echilibrat, sanatos, desi poate ca nu va figura pe primele pagini ale cotidienelor Si nu va crea noi piete de desfacere, va aduce cu sine o imbunatatire durabila a starii de sanatate. Ziua buna se cunoaste de dimineata.  Multe persoane nici nu vor sa auda de mancare dimineata, cand cu mare anevoie se scoala din pat. Micul dejun standard al adultului zilelor noastre este format dintr-o ceasca de cafea. in ceea ce-i priveste pe copii, un numar din ce in ce mai mare dintre ei ajung la scoala fara sa fi servit nimic la micul dejun.
Bine, dar merita sa ne preocupam de micul dejun?
Un grup de oameni de stiinta a studiat zece ani efectele diferitelor variante de mic dejun, in comparatie cu efectele absentei acestuia, asupra unui mare numar de persoane de varste diferite. Concluzia lor a fost ca un mic dejun consistent ii poate ajuta atat pe copii, cat si pe adulti sa fie mai putin irascibili, mai eficienti si mai energici. Studii recente au stabilit o legatura intre prezenta micului dejun si scaderea riscului de aparitie a bolilor cronice, imbunatatirea starii de sanatate si cresterea duratei vietii. Un mic dejun adevarat este acela care furnizeaza cel putin o treime din totalul caloriilor necesare in ziua respectiva. Obisnuiti-va sa incepeti ziua cu preparate pe baza de cereale integrale, langa care veti consuma cateva fructe proaspete, in starea lor naturala, si veti descoperi ca disponibilul de energie nu vi se va epuiza pana la masa de pranz, oricat de incarcat v-ar fi programul diminetii. Ce parere aveti despre un mic dejun format dintr-o branzoaica si o cana de suc de portocale? Aveti nevoie de ceva mai multe fibre decat v-ar furniza un astfel  de mic dejun. Desi fibrele nu sunt absorbite, ele au proprietatea de a absorbi apa pe masura ce inainteaza prin interiorul tubului digestiv. Masa spongioasa care se formeaza in acest fel actioneaza ca o bariera  blanda in calea particulelor alimentare suspendate in ea, astfel incat acestea nu sunt absorbite prea repede. Pe de alta parte, alimentele sarace in fibre - in special alimentele si bauturile zaharate - trec foarte repede in curentul sangvin, determinand cresterea si apoi scaderea rapida a nivelului zaharului din sange. Aceasta ne ajuta sa intelegem de ce energia ni se epuizeaza si eficienta ne scade foarte mult in orele tarzii ale diminetii, atunci cand la micul dejun am consumat alimente cu continut redus sau absent de fibre. Bine, dar mie nu mi-e foame pana la ora 10-11...