
Principiul care sta la baza medicinei alopate, traditionale, considera boala drept ceva care trebuie tratat prin suprimarea simptomelor , adesea utilizand medicamente sintetice, cu efecte dure. O astfel de abordare contrasteaza puternic cu maniera de tip holistic folosita in aromaterapie, care doreste sa trateze persoana in ansamblul ei: minte, trup si spirit (sau suflet). Simptomele bolii sunt percepute ca un dezechilibru al energiilor, iar tratamentele cu uleiuri esentiale functioneaza corelat cu efortul corpului de a se vindeca singur.
Aromaterapeutul nu se opreste doar la alegerea unor uleiuri esentiale, din perspectiva ingusta a eliminarii unor simptome, ele fiind substante complexe, cu numeroase si variate calitati. Prin urmare, abilitatea aromaterapeutului rezida si din capacitatea sa de-a selecta combinatiile adecvate.