
Masurarea inflamatiei
Procesul inflamator ce a provocat cancerul are o importanta cruciala; intr-o asemenea masura, incat masurarea rezultatelor productiei de agenti inflamatori de catre tumora poate servi la estimarea timpului de supravietuire in cazul multora dintre formele frecvente de cancer (de colon, de san, de prostata, de uter, de stomac sau cerebral).
La Spitalul Glasgow din Scotia, inca din anii `90, oncologii au masurat indicatorii factorilor inflamatori prezenti in sangele pacientilor suferinzi de diferite forme de cancer.
Aceste masuratori au indicat faptul ca pacientii care avusesera cele mai scazute niveluri de inflamatie, urmau sa prezinte sanse duble de supravietuire pe timpul urmatorilor ani. Indicatorii respectivi erau foarte simplu de masurat si spre uimirea oncologilor din Glagow, acestia indicau mult mai bine sansele de supravietuire ale pacientului decat starea sa generala de sanatate, din momentul stabilirii diagnosticului (cercetatorii din Glasgow au stabilit o formula foarte simpla de evaluare a riscului individual, bazata pe doua tipuri de analiza a sangelui, ce indica nivelul existent al inflamatiei: risc minimum = proteina reactiva C< 10mg/l si albumina >35g/l; risc moderat = CRP>10mg/l sau albumina < 35g; risc ridicat = CRP > 10mg si albumina <35g/l – n.autor.). Este ca si cum starea fundamental cronica de inflamare ar fi un factor foarte important in determinarea nivelului de sanatate. Acest lucru este adevarat chiar si atunci cand inflamatia nu pare sa fie serioasa si nu da inca semne detectabile, cum ar fi dureri articulare sau boli cardiovasculare. Unele studii au reusit sa demonstreze ca oamenii care isi administreaza cu regularitate o medicatie cu substante antiinflamatorii (Advil, Nuprofen, Ibuprofen, etc) sunt mai putin vulnerabili in fata cancerului decat persoanele care nu fac acest lucru.Din nefericire, aceste medicamente au si efecte secundare. Riscul de aparitie a unui ulcer de stomac si a unei gastrite este semnificativ. Aparitia unor noi medicamente antiinflamatorii, ca Vioxx si Celebrex, a dat initial multe sperante. Ele sunt inhibitoare ale catastrofalei Cocs-2 –chiar enzima pe care o produce tumora pentru a-si accelera expansiunea. Mai multe proiecte de cercetare au analizat cu atentie efectele protectoare impotriva cancerului ale acestor medicamente, rezultatele fiind foarte incurajatoare. Oricum, faptul ca in 2004 s-a demonstrat clar legatura dintre aceste medicamente si cresterea riscului aparitiei de afectiuni cardiovasculare a diminuat foarte mult entuziasmul initial si a facut ca acestea sa nu fie folosite in mod clinic impotriva cancerului.