prea multi morcovi

Era stirea zilei: Morcovii pot preveni cancerul de cap si gat. Cercetari noi sugereaza ca a consuma cinci sau sase morcovi pe zi pare sa inverseze evolutia leucoplakiei - o leziune precanceroasa care apare in gura si gat. Prietena mea, afland aceasta veste, a si cumparat o masina care transforma morcovii proaspeti in suc.

Cat suc obtii din cinci morcovi? am intrebat-o intr-o zi.

Ochii ei sclipira.
O, dar eu nu ma opresc la cinci morcovi. Cu ajutorul acestei masini, pot bea doua-trei kg de morcovi in fiecare zi...

A fost aceasta o idee buna?

Desigur ca vegetalele au ajuns sa fie, pe buna dreptate, foarte apreciate pentru rolul lor in prevenirea bolilor si pentru locul lor ca o parte importanta a unei alimentatii sanatoase.

Dar 3 kg dintr-un singur produs vegetal in fiecare zi?!

In cele din urma, organismul prietenei mele s-a rasculat. Pielea ei capata o culoare galben-bolnavicioasa. Temandu-se sa nu aiba hepatita, se prezenta imediat la medic. Acesta ii explica faptul ca morcovii contin un colorant galben-portocaliu, numit beta-caroten. Organismul poate manui cantitati rezonabile din aceasta substanta, insa ceea ce depaseste anumite limite este depozitat in ficat, piele si in membranele mucoase, dandu-le culoarea morcovului.

A reusit aceasta experienta s-o readuca cu picioarele pe pamant?

Pentru un timp, da. Insa noi, oamenii, suntem o specie curioasa. Descoperirile senzationale si solutiile rapide pentru problemele de sanatate ne sunt aproape irezistibile. Inainte de pozna cu morcovii prietena mea trecuse prin agitatia taratelor de ovaz. Dupa terci si turte insa, era dornica de o schimbare.    

Pot morcovii sa previna cancerul?    

Morcovii, precum si alte fructe si vegetale galbene, sunt bofati in beta-caroten, substanta care incepuse sa-i schimbe prietenei mele culoarea pielii. Beta-carotenul, pe care organismul il transforma in vitamina A, este o substanta care pare sa aiba un efect protector fata de cancer.

Vitaminele pot fi impartite in doua mari categorii - cele care sunt hidrosolubile (se dizolva in apa) si cele care sunt liposolubile (se dizolva in grasimi). Vitaminele hidrosolubile (cele din complexul B si vitamina C) nu pun probleme deosebite, intrucat cantitatile excesive pot fi, de obicei, eliminate cu usurinta din organism prin intermediul rinichilor. Lucrurile stau cu totul altfel insa in cazul vitaminelor liposolubile (A,D,E si K). Cantitatile excesive din aceste vitamine nu pot fi eliminate decat pe masura ce sunt folosite. In cantitati excesive, vitamina A incepe sa actioneze ca o toxina (otrava), putand provoca dureri de cap, articulare, leziuni ale pielii si pierderea parului. Datorita acestei toxicitati potentiale, exista astazi prevederi legale care limiteaza cantitatea de vitamina A (precum si de alte vitamine liposolubile) care poate fi inclusa in diferitele suplimente alimentare.

Beta-carotenul nu are insa astfel de limite. Din beta-carotenul primit, organismul poate sintetiza intreaga cantitate de vitamina A de care are nevoie, iar ceea ce ramane este metabolizat in alte meniuri, in ultimul timp, exista tendinta de a inlocui vitamina A cubeta- caroten in capsulele si tabletele de vitamina A. Aceasta diferenta este importanta pentru ca ilustreaza modul in care organismul foloseste hrana. Vitaminele, mineralele si celelalte substante nutritive se gasesc in alimentele naturale in forma oca mai potrivita pentru uzul organismului. Acesta poate alege si lua numai ceea cc are nevoie. Insa atunci cand consumam un aliment sau o substanta nutritiva in cantitati excesive sau facem schimbari in constitutia unui anumit aliment, intreaga balanta poate fi dezechilibrata.

Asadar beta-carotenul este bun, dar, in cantitate mai mare, nu  este in mod necesar mai bun, nu-i asa?   

Acesta este un adevar greu de digerat de majoritatea contemporanilor nostri. Oamenii depasesc masura in tot ceea ce fac: mananci prea mult, beau prea mult, fumeaza prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult. Moderatia a devenit un concept la fel de popular ca sanatatea totala. Traim intr-o societate a urgentei, dominata de o mentalitate a rezolvarilor rapide, si de aceea ne vine greu sa acceptam ca o sanatate de buna calitate nu ne poate fi pusa la dispozitie pe moment (imeediat), la cerere. Si orice ciudatenie care-si croieste drum prin mijloacele de informare in masa gaseste destui clienti care s-o asimileze. In urma cu catva timp, am indeplinit functia de consultant medical al unei publicatii populare cu profil medical. Saptamani in sir am raspuns la nenumarate apeluri telefonice ale reporterilor, care incercau sa ma faca sa afirm lucruri de genul: Da, consumarea unei jumatati de kg de germeni de lucerna in fiecare zi intareste inima; sau: Cateva capsule de alge de mare sunt suficiente pentru a avea un somn de buna calitate. Nici unul nu voia sa asculte pledoaria mea pentru o dieta alcatuita pe baza principiilor bunului-simt si a echilibrului, aceasta fiind singura dieta de care organismul are cu adevarat nevoie. Curand mi-am dat seama ca, desi le ofeream informatii de cea mai buna calitate, prezentarea unui stil de viata sanatos si echilibrat (cumpatat) nu are darul de a acapara titlurile cotidienelor, de a creste vanzarea revistelor (fie ele chiar si reviste de sanatate) sau de a crea noi piete de desfacere a produselor alimentare.

Organismul uman este capabil sa tolereze timp indelungat excese de un fel sau altul - chiar si 3 kg de morcovi pe zi. Insa adevarul fundamental este ca echilibrul, cumpatarea nu numai in ceea ce mancam, ci in intregul nostru stil de viata, este cheia care ne deschide calea catre sanatatea si fericirea de durata.

Prea costisitor ca sa fii bolnav...

In zilele noastre, a fi bolnav incepe sa devina un lucru din cel mai costisitor - atat pentru bugetul personal, cat si pentru cel al intreprinderilor sau firmelor. In S.U.A., de pilda, primele trei dintre cele mai mari fabrici de autoturisme platesc mai mult pentru asigurarile de sanatate decat pentru otel - cca 1.650 (1994) dolari/masina. Desi la noi in tara asigurarile de sanatate sunt inca de domeniul viitorului (apropiat), tot mai multe firme si intreprinderi realizeaza ca angajatii bolnavi duc la profituri bolnave.

Oare chiar asa sa stea lucrurile?

In afara de accidentele de la locul de munca, sanatatea unui angajat este primejduita cel mai mult de modul sau de viata. Cercetarile intreprinse au demonstrat dincolo de orice indoiala ca alimentatia excesiva, sedentarismul, fumatul si consumul de alcool cresc  foarte mult riscul de aparitie a bolilor cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului, a cirozei hepatice si a cancerului pulmonar, mamar si de colon. Iata cateva exemple:

Angajatii fumatori ai unei companii din S.U.A., spre deosebire de cei nefumatori, au absentat cu sase zile mai mult, au beneficiat de opt zile de concediu medical in plus si au prezentat cu 12% mai multe imbolnaviri pe an, ceea ce a costat compania respectiva intre 1.900 si 2.300 de dolari pe fumator intr-un an. In grupa de varsta 30-49 de ani, are loc o scadere a productivitatii cu cca 25%, in mare parte din cauza alcoolului. Tot in S.U.A., 45 de milioane de angajati sufera de hipertensiune arteriala; tratarea acesteia costa industria americana 3 miliarde de dolari pe an, iar la nivel individual, costul acestui tratament este de cca 900 de dolari pe an.