Prepararea substantelor pentru testare
Se pot prepara, pentru testare, substante uscate cum ar fi o bucata de plumb sau graunte de pesticid. Acestea pot fi pur si simplu pastrate intr-o punga de plastic si puse pe placa pentru testare. Totusi, eu prefer sa pun o cantitate mica de substanta (de marimea unui bob de mazare) intr-un flacon de circa 15 ml cu apa filtrata. Intre substante si apa au loc multe reactii chimice pentru a produce un numar de substante pentru testare continute intr-un singur flacon. Aceasta simuleaza situatia din organism.
In corp, unde sarea si apa sunt din abundenta, pot avea loc reactii similare intre elemente si apa. De exemplu, o banda de cupru pur (99,9% puritate) pusa in apa filtrata poate produce hidroxid de cupru, oxid cupros, oxid cupric, dioxid de cupru, si asa mai departe. Acestea pot fi similare cu unele dintre reactiile la care ne-am putea astepta sa aiba loc in organism, venind de la un dispozitiv contraceptiv, o bratara de cupru sau de la instalatiile din cupru pentru transportul apei. Intrucat proprietatile electronice ale cuprului elementar nu sunt aceleasi cu cele ale compusilor de cupru, am rata multe rezultate la testare daca am utiliza doar cupru elementar uscat ca substanta de testare.
Substante impure pentru testare
Nu este necesar sa avem substante pure pentru testare. De exemplu, se poate obtine cu usurinta, de la o statie de service auto, o contragreutate din plumb pentru roti. Benzina cu plumb si greutatile de plumb pentru pescuit sunt, de asemenea, bune pentru testarea la plumb. Exista un dezavantaj, totusi, in ceea ce priveste utilizarea substantelor impure: acela ca in test sunt incluse si impuritatile suplimentare. Daca obiectul din plumb are si staniu in el, atunci faceti si un test la staniu. De obicei, se poate ajunge la adevar cu ajutorul unor manevre atente. Daca ati cautat in rinichi, folosind drept etalon benzina cu plumb, greutati de pescuit si contragreutati auto, se poate deduce ca aveti plumb in rinichi, deoarece elementul comun al tuturor celor trei de mai sus este plumbul. (Mai tarziu, veti invata cum sa specificati un tesut, cum ar fi rinichiul). Utilizarea substantelor chimice pure va va da o anumita certitudine a rezultatelor. Puteti cumpara substante chimice pure de la firmele furnizoare de substante chimice. Farmacia personala, setul de chimie al copilului, un magazin de vopseluri sau o firma furnizoare de materiale biologice pot, de asemenea, oferi substante. Cel mai mare depozit pentru toate substantele toxice este magazinul si propria gospodarie. Puteti face substante pentru testare din sapunul de maini, sarea pentru dedurizatorul de apa si detergentul pentru rufe, punand o cantitate mica (1/16 lingurita) intr-un flacon de sticla si adaugand circa 2 lingurite de apa filtrata. (Sau, pentru testare rapida, pur si simplu puneti-le - ude sau uscate - intr-o punguta inchisa, de plastic). Folositi intotdeauna o lingura de masurat din plastic.
Verificati lista de Elemente toxice pentru a vedea unde se gasesc de obicei. De exemplu, arsenicul se afla in covoare, in mobila umpluta cu burete si tapet, din pesticidele folosite acolo. Iata cateva sugestii pentru a gasi surse de produse toxice pentru a va face propriul test al elementelor toxice. Daca produsul este solid, puneti o cantitate mica intr-o punga de plastic si adaugati o lingura de apa filtrata pentru a obtine un produs temporar de testare. Pentru utilizare permanenta, puneti-l intr-un flacon de sticla colorata. Daca produsul este un lichid, picurati cateva picaturi intr-un flacon de sticla si adaugati circa 2 lingurite de apa filtrata. Pentru siguranta dumneavostra, pastrati toate substantele toxice in flacoane de sticla. Se pot cumpara mici flacoane de sticla cu picurator, la duzina, de la magazinele de tehnica medicala.
Aflatoxina: luati mucegai de pe o portocala sau de pe o bucata de paine; spalati-va pe maini dupa aceea.
Acetona: magazin de vopseluri sau farmacie.
Arsenic: 1/16 lingurita de pesticid arseniat de la un magazin de articole pentru gradinarit; o bucatica de hartie de muste.
Aluminiu: o bucata de folie de aluminiu (nu folie de staniol) sau o lingura de masurat din aluminiu.
Silicat de aluminiu: un graunte de sare care contine acest agent anti-higroscopic.
Azbest: o bucatica de izolatie din azbest, o garnitura de etansare de la un cuptor vechi, circa 0,8 cm dintr-o curea de la uscatorul de rufe, pe care nu scrie „fabricat in SUA”, sau o farama de material de constructie care este inlaturat din cauza continutului sau de azbest (cereti aceasta unui contractor in constructii).
Bariu: pastrati cateva picaturi din bautura data pacientilor programati pentru radiografie; rujul de buze care are bariu listat printre ingrediente,
Benzen: o cutie veche de ciment de cauciuc156 (tipurile noi nu-l contin): o lingurita de asfalt faramitat de pe autostrada.
Benzpiren: o bucatica de paine prajita, hot dog sau aliment gatit la flacara. Aceasta substanta dispare intr-o zi, folositi-o cat este proaspata.
Beriliu: o bucata de carbune; cateva picaturi de ulei de carbune sau petrol lampant.
Bismut: folositi cateva picaturi de antiacid cu bismut.
Brom: faina albita bromata.
Cadmiu: razuiti putin material de pe un cui galvanizat; vopsea de la magazinul cu materiale pentru bricolaj.
Cesiu: razuiti suprafata unui recipient din plastic transparent.
CFC-uri (freon): cereti unui specialist electronist o bucatica dintr-o doza de aerosol care utilizeaza freon ca agent de curatare; suflati in apa, puneti apa intr-un flacon pentru esantioane (faceti aceasta operatiune in aer liber).
Crom: razuiti bara de protectie a unei masini vechi.
Cobalt: culegeti grauntele albastre si verzi din detergent; un esantion de vopsea cu cobalt este, de asemenea, suficienta.
Clor: cateva picaturi din demodatul Clorox pur.
Cupru: cereti vanzatorului de la fierarie sa taie un mic fragment dintr-o teava de cupru din varietatea cea mai pura pe care o are sau 0,8 cm de sarma de cupru pur.
Cornul-secarei158: o lingurita de graunte de secara sau paine de secara; adaugati alcool de cereale pentru conservare.
Eter: magazin auto (spray de pornire a motorului).
Alcool etilic (alcool de cereale): cel mai pur alcool de baut disponibil. Everclear in SUA, Protec (potabil) in Mexic.
Fibra de sticla: culegeti un fragment de la izolatii.
Formaldehida: cumparati-o de la farmacie, unde se gasete in concentratie de 37%; folositi doar cateva picaturi pentru esantion.
Benzina: la benzinarie (cu si fara plumb)
Aur: cereti unui bijutier o farama din cel mai pur aur disponibil sau folositi o verigheta.
Kerosen: benzinarie.
Plumb: contragreutati de roti de la o benzinarie, greutati folosite la undite, aliaj de plumb pentru lipit de la magazinul de componente electronice.
Acid malonic: suc proaspat de portocale.
Mercur: un termometru cu mercur (nu e nevoie sa-l spargeti), o bucatica de plomba dentara din amalgam.
Metanol: de la magazinul de vopseluri (alcool metilic).
Nichel: o agrafa de birou nichelata, o moneda spalata.
Patulina (mucegai de mere): taiati o bucatica innegrita de mar lovit, dar spalati-l si decojiti-l mai intai pentru a evita benzenul din sprayul care ar putea exista pe coaja.
PCB: apa de la o cariera despre care se stie ca este contaminata (un constructor sau un electrician ar putea cunoaste o sursa).
Platina: cereti urmi bijutier sa va dea un mic esantion.
Alcool propilie: (de fapt, alcool izopropilic, nu n-propil alcool) alcool pentru frectie de la farmacie; folositi doar cateva picaturi, aruncati restul, nu-l pastrati.
PVC: adeziv care il listeaza printre ingredienti (clorura de polivinil).
Radon: lasati deschis un borcan cu 2 cm si jumatate de apa filtrata in el, intr-o pivnita care a testat pozitiv la radon. Dupa trei zile, inchideti borcanul. Turnati circa 2 lingurite din aceasta apa in flaconul dumneavoastra pentru esantioane.
Silicon: o bucatica de chit de silicon.
Argint: cereti unui bijutier o farama de argint pur. Argintul pentru sudura poate fi gasit la magazinul cu articole electronice; piliti marginea unei monede foarte vechi din argint.
Mucegai de sorg: 1/8 lingurita de sirop de sorg.
Stiren: o bucatica de polistiren.
Tantal: cumparati un burghiu plat de la un magazin de feronerie.
Tartrazina: (colorant alimentar galben) putin jeleu galben sau cascaval.
Staniu: razuiti o galeata de cositor de la o ferma. Material de sudura cu staniu. Cereti unui stomatolog o bucatica de staniu pur (folosit pentru a face aparate dentare).
Titan: cumparati un burghiu cu varf de titan.
Toluen: un tub de adeziv care listeaza toluenul ca ingredient.
Tungsten: filamentul unui bec ars.
Uretan: o bucata de burete de la mobila noua sau material de impachetat. (Acesta contine si formaldehida.)
Vanadiu: tineti o bucata umezita de prosop de hartie deasupra flacarii unui aragaz pe butelie; taiati o bucatica din aceasta hartie, puneti-o in flaconul pentru esantioane si adaugati 2 lingurite de apa filtrata.
Xilen: magazin de vopseluri sau farmacie.
Zearalenona: combinati firimiturile ramase de la trei sortimente de fulgi de porumb si trei sortimente de popcorn.
Aceasta lista este un bun inceput. Intrucat unele dintre aceste esantioane sunt pure, exista o anumita logica pe care trebuie s-o aplicati in majoritatea cazurilor. Daca testati pentru bariu la san, un rezultat pozitiv ar insemna ca un ruj care contine bariu testeaza pozitiv si un ruj fara bariu este negativ. O trusa de chimie pentru pasionati este o completare minunata a colectiei dumneavoastra de esantioane. Retineti, totusi, ca exista presupuneri si erori in acest sistem. Un test pentru argint, folosind clorura de argint, poate fi negativ. Aceasta nu inseamna ca nu exista argint in organismul dumneavoastra, inseamna doar ca nu exista clorura de argint in tesutul pe care l-ati testat. Cu siguranta veti rata unele toxine; nu va lasati descurajati de acest lucru. Puteti descoperi mai mult decat va doriti. Utilizarea produselor din gospodarie ca substante de testare va va da cele mai multe rezultate. Sapunurile, apele de colonie, apa de gura, pasta de dinti, samponul, produsele cosmetice, diversele sortimente de paine, produsele lactate, sucurile si cerealele, toate pot fi transformate in esantioane pentru testare. Puneti circa 1/8 lingurita de produs intr-un mic flacon de sticla, adaugati 2 lingurite de apa filtrata si 1/4 lingurita de alcool de cereale pentru conservare. Daca testul este pozitiv, atunci n-ar trebui sa le folositi, chiar daca nu puteti identifica exact toxina sau patogenul.
In sfarsit, exista o eroare de la apa filtrata pe care o folositi. Beti apa filtrata si apoi testati-o in leucocitele dumneavostra. Daca rezultatul este pozitiv, schimbati filtrul si repetati testul. Faceti un esantion de testare chiar din aceasta apa.