
SA GATIM À LA GHÉORG
CUM SA NE HRANIM CORECT
Pentru a ne hrani corect, nu trebuie sa ne abatem de la nici o regula pe care
ne-am impus-o in alimentatia de zi cu zi. Orice abatere calitativa sau cantitativa,
pentru o perioada mai indelungata, poate reprezenta o cauza de imbolnavire.
Ratia alimentara zilnica intocmita in functie de varsta, sex, ocupatie, clima,
etc., trebuie sa contina, in egala masura, toate substantele nutritive: glucide,
lipide, proteine, saruri minerale, enzime si vitamine.
Materia vie din corpul omenesc este alcatuita din substante asemanatoare
celor din continutul alimentelor. Acestea avand o formula clinica mai complexa
nu pot fi asimilate sub forma in care se gasesc. Alimentele sunt influentate de
sucurile salivare, stomacale, intestinale si pancreatice, dar si de prezenta altor
elemente din organism.
Datorita transformarilor neintrerupte care stau la baza vietii, materia vie a
organismului se schimba si se reinnoieste continuu. Elementele indispensabile
acestor procese biologice sunt factorii care ajuta la formarea si refacerea tesuturilor,
degajeaza energia necesara organismului si ajuta la mentinerea temperaturii
corporale.
O alimentatie echilibrata reprezinta un factor esential in mentinerea sanatatii
si prelungirea vietii.
PROTIDELE sunt factori de nutritie cu rol plastic, energetic si catolitic,
formate din resturi de aminoacizi. Se impart in:
GEORGE VITAN
- ALBUMINE - solubile in apa; se gasesc in oua, lapte, sange, grau, mazare,
etc;
- GLOBULINE - insolubile in apa, dar solubile in solutii saline diluate; se
gasesc in lapte, oua, sange, mazare, fasole, etc;
- PROTAMINE - solubile in apa si nu coaguleaza prin caldura; se gasesc in
laptii unor pesti (sturion, scrumbie) si in boabele unor cereale precum grau, orez
si porumb;
- GLUTEINE - insolubile in apa, dar solubile in solutii alcaline diluate; se
gasesc in boabele cerealelor;
- SCRELOPROTEINE - se gasesc in tesuturile animale, in oase, piele,
tendoane, etc.
PROTEIDELE si PROTEINELE sunt substante complexe, formate dintro
proteina si alte substante neproteice. Se impart in:
- FOSFOPROTEIDE - se gasesc in lapte, galbenus de ou, etc;
- GLICOPROTEIDE - se gasesc in carne, cartilaje, albus de ou;
- CROMOPROTEIDE - se gasesc in sange;
- AMINOACIZI - sunt produsi in urma hidrolizei substantelor proteice.
GLUCIDELE sunt substante organice compuse din carbon, oxigen si
hidrogen. De aceea se mai numesc si hidrocarbonate. Denumirea de zaharuri se
datoreaza faptului ca reprezentantii chimici ai acestei clase au un gust dulce.
Glucidele reprezinta cel mai important izvor de energie, cea de a doua denumire
a lor fiind .substante energetice.. Alimentele cele mai bogate in glucide sunt (in
ordine descrescatoare, in functie de procentul de glucide continut): zahar, orez,
faina alba, malai, miere, paste fainoase, prajituri, biscuiti, ciocolata, fructe uscate,
paine alba, paine integrala, legume uscate, cacao, struguri, prune, fructe
proaspete, pepene galben si verde si legume proaspete.
LIPIDELE sunt substante organice care se formeaza atat in organismele
animalelor, cat si in cele ale plantelor (seminte, fructe, germeni, samburi). Lipidele
sau grasimile sunt esteri ai glicerinei cu acizi. Rolul lor in alimentatie este foarte
important: prin arderea (oxidarea) unui gram de grasimi se degaja 9,3 calorii.
Aceasta caldura mentine constanta temperatura corpului. O parte din vitaminele
SA GATIM À LA GHÉORG
cele mai importante (A; D; E; K) sunt solubile in grasimi. Grasimile mai contin
diferiti acizi, cu rol decisiv in metabolism. Lecitinele se gasesc aproape in toate
componentele organismului animal: inima, muschi, plamani, sange, galbenus de
ou, etc. Necesarul de grasimi pentru un adult este de 75100 g pe zi si variaza in
functie de efortul depus si de anotimp. Alimentele cele mai bogate in lipide (in
ordine descrescatoare, in functie de procentul de lipide continut) se impart in
doua categorii:
- de origine animala: untura topita, unt, slanina, carnati, galbenus de ou,
branza grasa, smantana proaspata, carne, lapte de vaca;
- de origine vegetala: ulei, margarina, fructe oleaginoase uscate, cacao,
masline, soia.
SUBSTANTELE MINERALE, numite si .catalizatorii vietii. sunt
indispensabile omului si intra in componenta celulelor, a sangelui si a limfei,
participand la procesele de metabolism. In componenta organismului uman intra
urmatoarele saruri: calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, sulf, magneziu, fier si
cantitati mai mici de iod, brom, zinc, etc.
CALCIUL este un element absolut necesar organismului tanar pentru
formarea si dezvoltarea tesutului osos, precum si pentru formarea si dezvoltarea
tesutului nervos. Sub forma de saruri, reprezinta 2% din greutatea corporala.
Fixarea lui in organism este accelerata de prezenta fosforului. Daca in raportul
calciu/fosfor se produce o deviere prin cresterea fosforului, apare o tulburare in
resorbtia calciului. Calciul se absoarbe din alimente in intestinul subtire; pentru
o absorbtie optima este bine sa existe un mediu intestinal acid, o secretie biliara
normala si alimente fara exces de grasimi, toate acestea fiind favorizate de acidul
citric si vitaminele A, C, D. Alimentele cele mai bogate in calciu (in ordine
descrescatoare, in functie de procentul de calciu continut): branza, galbenus de
ou, lapte de vaca, ou intreg, legume verzi, peste, faina de grau integrala, fructe
crude, faina alba, cartofi, tomate, orez. Atentie! Fainoasele, spanacul, cerealele
decorticate, carnea, cartofii, painea alba, grasimile, dulciurile scad continutul
de calciu in sange sub nivelul minim necesar.
FOSFORUL este un element indispensabil organismului, cu rol in crestere,
in repararea celulara, buna functionare a sistemului nervos. Daca in raportul calciu/
GEORGE VITAN
fosfor se produce o deviere prin cresterea calciului, apare o tulburare in resorbtia
fosforului. Alimentele cele mai bogate in fosfor sunt: (in ordine descrescatoare,
in functie de procentul de fosfor continut): cacao, soia, galbenus de ou, ficat,
fasole, mazare (uscate), fainuri de cereale, migdale, nuci, peste de apa dulce,
carne.
FIERUL este o substanta cu rol vital in organism, care face parte din structura
hemoglobinei si in absenta caruia se produc anemii. Alimentele cele mai bogate
in fier sunt: muschii, viscerele, galbenusul de ou, spanacul, papadia, stevia, varza,
rosiile, fasolea, mazarea, bobul, lintea, caisele, prunele, cerealele nedecojite,
painea integrala.
POTASIUL este un element care mentine echilibrul acidobazic, intervine
in repararea celulara, in contractia musculara si in functia sistemului nervos.
Bananele, morcovii si merele au continutul cel mai bogat in potasiu.
SODIUL este regulator al presiunii esmotice a sangelui si se introduce in
organism prin intermediul alimentelor care, din pacate, au in componenta cantitati
foarte mici.
CLORUL este necesar organismului pentru formarea acidului clorhidric din
sucul gastric, precum si pentru buna functionare a sistemului nervos. Este
elementul principal al sarii de bucatarie.
SULFUL se gaseste in: branza, faina de ovaz, piersici, etc.
IODUL ajuta la functionarea normala a glandei tiroide si se gaseste in apa,
nuci verzi, etc.
Un alt element indispensabil vietii este APA, care se gaseste in organism
intrun procent de 70%. Omul trebuie sa consume in jur de 1,52 l apa pe zi, sau
chiar mai mult, in functie de efortul depus, de transpiratie, precum si de
temperatura ambientala. Buna functionare a metabolismului este posibila numai
cu ajutorul apei. Scaderea procentului de apa din organism cu 20% sub limita
normala are drept consecinta incetarea activitatii vitale. Apa ajunge in organism
SA GATIM À LA GHÉORG
odata cu produsele alimentare solide si lichide. Organismul elimina permanent
apa si substante toxice prin rinichi, piele, plamani si, tocmai de aceea, cantitatea
de apa trebuie inlocuita permanent.
VITAMINELE sunt, la randul lor, elemente nutritive indispensabile vietii,
deoarece regleaza metabolismul. Lipsa lor poate avea drept consecinte tulburari
sau imbolnaviri.
VITAMINA A se gaseste in: untura de peste, unt, ficat de vitel, galbenus de
ou, lapte de vaca, morcov, spanac, salata verde, ceapa verde, rosii, etc. La copii,
lipsa acestui element din alimentatie are drept consecinta stagnarea procesului
de crestere si dezvoltare, iar la adulti imbolnaviri ale ochilor (xeroftalmia) care,
netratate, pot duce chiar la orbire. Deasemenea, provoaca tulburari de functionare
a aparatului respirator si predispune la infectii.
VITAMINA D regleaza metabolismul calciului si fosforului, stimuland
dezvoltarea scheletului osos. Este prezenta in untura de peste, ficat, lapte, unt,
galbenus de ou, icre, etc.
VITAMINA E se gaseste in uleiurile semintelor (ovaz, porumb, grau), in
cereale, galbenus de ou, fructe, dintre care cel mai bogat continut il au prunele si
legumele.
VITAMINA K se gaseste in urzici, spanac, varza, conopida, tomate, ficat
de porc, macese, fragi, etc. Ajuta la coagularea normala a sangelui.
VITAMINA B1 face parte din grupul de vitamine B in care mai intra B1, B6,
B12 si altele. Este un factor activ, care intervine in transformarile glucidelor,
ducandu-le la capat si evitand astfel acumularea de acid piruvic si acid lactic in
sange. Efectele lipsei de vitamina B1 sunt multiple: stari depresive, anxietate,
iritabilitate, amorteli, slabiciune, etc. Alimentele cele mai bogate in vitamina B1
sunt: drojdia de bere, soia, sunca, rinichi, ficat de vita, carne de vita, nuci, mazare
uscata, paine integrala, ovaz, morcovi, paine alba, lapte de vaca, etc.
VITAMINA C este vitamina cea mai cunoscuta si se gaseste in special in
GEORGE VITAN
produse vegetale. Lipsa de vitamina C produce scaderea puterii de aparare a
organismului impotriva infectiilor, anemie, tulburari in creseterea oaselor, scaderea
poftei de mancare. Nevoia de vitamina C creste la infectii, oboseala fizica si
intelectuala, in procesul de dezvoltare si vindecarea dupa boli acute infectioase.
Continutul alimentelor in vitamina C: macese, portocale, lamai, mandarine,
grapefruit, ardei gras verde, patrunjel frunze, nuci verzi, varza, urzici, capsuni,
fragi, zmeura, ficat, creier, piersici, lapte praf, etc.
Alimentele cele mai vitaminizate sunt: morcovii, sfecla rosie, salata verde,
morcovii, patrunjelul, mararul, usturoiul, etc.
Alimentele energetice sunt acelea care furnizeaza organismului numarul cel
mai mare de calorii. Acestea sunt: cartofii, painea, cerealele, pastele fainoase,
strugurii, pepenii galbeni, bananele, smochinele, castanele, zaharul, grasimile
animale si vegetale.
O cantitate de alimente mai mare decat necesarul are influenta negativa asupra
aparatului digestiv si a intregului organism, consecintele fiind greutatea excesiva
si obezitatea. Pentru mentinerea in forma a organismului nu trebuie depasite
12001500 calorii pe zi. Pentru scaderea in greutate, necesarul zilnic este de
8001000 de calorii.
SA GATIM À LA GHÉORG
2
SA MANCAM SANATOS
2.1. NOI REGULI IN ALIMENTATIE
In urma cercetarilor efectuate de specialisti, aflam tot mai multe despre
alimente si devine din ce in ce mai clar faptul ca acestea nu ne furnizeaza numai
substantele nutritive de baza, ci contin si numeroase alte substante nonhranitoare,
care sustin si protejeaza organismul. Cheia mentinerii sanatatii si tonusului este
urmatoarea: echilibrul dintre cele patru categorii de substante nutritive proteinele,
grasimile, carbohidratii si fibrele. Prin urmare, regula este: nu mai mult de 70 g
grasimi pe zi si doua parti proteine. Succesul unei astfel de diete este reprezentat
de asigurarea unui aport substantial de alimente bogate in amidon, cereale
integrale, fructe si legume.
2.2. ANTIOXIDANTII
Oxigenul pe care il respiram din aer este transferat din plamani in sange si
apoi transportat catre fiecare celula din corp. Odata ajuns in interiorul celulei,
oxigenul declanseaza numeroase reactii chimice, inclusiv cele de ardere; procesul
este cunoscut sub numele de .oxidare.. In timpul acestui proces se formeaza
substantele denumite .radicali liberi.. Din punct de vedere chimic, acestia sunt
instabili, deoarece le lipseste un electron; prin urmare, ataca pur si simplu
organismul, in cautarea unui electron, pentru asi reface stabilitatea chimica.
Nefiind foarte pretentiosi, se multumesc sa capteze un electron de la cea mai
GEORGE VITAN
apropiata sursa, care poate fi membrana unei celule sau substante din interiorul
ei. Donorul care cedeaza un electron este vatamat. Specialistii afirma ca aceste
deteriorari ale materialului genetic reprezinta cauza pentru care un organism se
imbolnaveste de cancer.
Desi radicalii liberi sunt rezultatul natural al metabolismului organismului,
productia lor este totusi stimulata de prezenta in atmosfera a fumului de tigara,
gazelor de esapament si radiatiilor ultraviolete.
Impotriva radicalilor liber, organismul a elaborat un sistem de aparare
.antioxidantii.. Aceste substante sunt capabile sa cedeze unul din proprii electroni,
fara a suporta consecinte daunatoare.
Antioxidantii cei mai importanti sunt vitaminele C, E si betacarotenul, care
se gasesc in fructe si legume. Cercetari recente arata ca substante precum
pigmentul verde (luteolina) si pigmentul rosu (licopen) se gasesc in spanac,
respectiv tomate; polifenolii in ceai, vin rosu si mere; proantocianinele (PAC)
sunt continute de asa numita .hrana albastra.: coacazele negre, murele, afinele,
prunele, ciresele, strugurii negri si rosii.
2.3. CELE ZECE SUPERALIMENTE
AVOCADO bogat in vitaminele A si E, cu un continut ridicat de grasime
saturata (la unele varietati cca 25%) si calorii. Acest fruct este bogat in riboflavin
si thiamina. Inainte de consum, avocado trebuie sa fie bine copt, fiind preferat in
salate, sandvisuri cu peste afumat si rondele de ceapa verde.
MORCOVI aport ridicat de caroten; furnizori de vitamina C si E. Ajuta la
scaderea colesterolului.
ARDEI GRAªI ROªII bogati in vitamina C. Fata de cei galbeni sau verzi,
acestia contin cea mai mare cantitate de betacaroten.
COACAZE NEGRE una dintre cele mai importante surse de vitamina C,
PAC si flavone (pigmenti cu efect antiinflamator asupra organismului).
BROCCOLI sursa bogata de acid folic si fier, fiind recomandat pentru
antioxidanti. Daca se consuma in jur de 600 g pe saptamana, poate contribui la
SA GATIM À LA GHÉORG
scaderea factorului de risc al aparitiei cancerului.
MANGO fructele coapte de mango sunt minunate surse de betacaroten,
vitamine precum C si E si fier. Poate fi inlocuit cu afine, pentru efect antioxidant,
dar, pentru o buna circulatie a sangelui, pentru intarirea peretilor venelor si tratarea
afectiunilor vasculare ale ochiului, sunt de neinlocuit.
CARTOFII DULCI sursa de hrana cu continut scazut de grasimi, insa
foarte bogata in vitamina E. Deasemenea, sursa excelenta de betacaroten.
KIWI bogat in fibre si vitaminele C si E si cu efect extraordinar asupra
bilei. Se recomanda cate un fruct in fiecare dimineata.
CEREALE consumand zilnic o cana de musli (cereale ce contin fructe
uscate) se asigura organismului o cantitate de 3,6 mg fier, adica jumatate din
necesarul zilnic. Pentru sporirea aportului de calciu, peste cereale se adauga lapte.
SEMINTE (DE SUSAN, DE FLOAREASOARELUI,
DE DOVLEAC) ªI
NUCI ajuta la intretinerea excelenta a pielii si asigura integritatea membranelor
celulare din intregul corp.
2.4. EFECTELE TERAPEUTICE ALE LEGUMELOR
HREANUL este tonifiant, curata si impiedica coagularea sangelui. O
lingurita de hrean ras amestecat cu o lingurita de miere de albine are efecte benefice
in combaterea bolilor de plamani. Deasemenea, asigura o buna functionare
a rinichilor si imbunatateste metabolismul.
PATRUNJELUL. Frunzele au un continut ridicat de vitamina C, de patru
ori mai mare decat portocalele. Radacina este bogata in fier si provitamina A.
Consumand zilnic 3050 g patrunjel (radacina si frunze) oferim organismului o
cantitate suficienta de vitamine si saruri minerale.
PASTARNACUL consumat proaspat sau pasat dupa fierbere este recomandat
copiilor si persoanelor cu probleme psihice. Sucul baut zilnic, dupa masa de
GEORGE VITAN
pranz, este un depurativ al sangelui si dreneaza rinichii, fiind un tonic al inimii si
plamanilor. Are efecte asupra durerilor reumatice.
RIDICHEA servita sub forma de salata contribuie la fluidificarea
mucozitatilor cailor respiratorii. Din ridiche taiata felii si amestecata cu miere de
albine, lasate cateva ore la macerat, se obtine un suc, care administrat de 34 ori
pe zi, are efecte benefice in bronsite.
MARARUL este bogat in vitamina C si, consumat in salate si alte preparate,
stimuleaza procesul de digestie si impiedica balonarile.
CIMBRUL este o planta folosita adeseori la condimentarea fripturilor si
altor preparate culinare. Utilizarea sub forma de infuzie reprezinta un excelent
remediu impotriva tusei convulsive; excelent expectorant si antiseptic pulmonar.
CHIMENUL este un condiment folosit in preparate din carne tocata, la
tocane cu carne de vita, prepararea unor branzeturi si a painii. Infuzia de seminte
combate astmul si, utilizata in doze mici, colicile la bebelusi.
BUSUIOCUL si MENTA sunt, in unele tari, nelipsite din mancaruri si
salate. Frunzele contin un ulei volatil intrebuintat pentru combaterea durerilor
reumatismale. Deasemenea, se intrebuinteaza in aromoterapie, ca relaxante
impotriva stresului.
USTUROIUL are foarte multe calitati, cum ar fi: lupta impotriva atacurilor
de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, micsoreaza valorile tensiunii arteriale
si nivelul colesterolului. Oamenii de stiinta sustin ca usturoiul este mai bun decat
aspirina in ceea ce priveste prevenirea formarii cheagurilor de sange. Pentru a
avea cel mai bun efect, se recomanda ca usturoiul sa fie consumat imediat dupa
ce a fost curatat de coaja, deoarece in contact cu aerul se oxideaza si rezulta
compusi care irita stomacul si afecteaza ficatul.
ARDEIUL IUTE stimuleaza digestia; folosit in cantitati foarte mici, combate
timiditatea.