Sa gatim a la gheorg

CUM SA NE HRANIM CORECT

Pentru a ne hrani corect, nu trebuie sa ne abatem de la nici o regula pe care

ne­-am impus-­o in alimentatia de zi cu zi. Orice abatere calitativa sau cantitativa,

pentru o perioada mai indelungata, poate reprezenta o cauza de imbolnavire.

Ratia alimentara zilnica intocmita in functie de varsta, sex, ocupatie, clima,

etc., trebuie sa contina, in egala masura, toate substantele nutritive: glucide,

lipide, proteine, saruri minerale, enzime si vitamine.

 

Materia vie din corpul omenesc este alcatuita din substante asemanatoare

celor din continutul alimentelor. Acestea avand o formula clinica mai complexa

nu pot fi asimilate sub forma in care se gasesc. Alimentele sunt influentate de

sucurile salivare, stomacale, intestinale si pancreatice, dar si de prezenta altor

elemente din organism.

Datorita transformarilor neintrerupte care stau la baza vietii, materia vie a

organismului se schimba si se reinnoieste continuu. Elementele indispensabile

acestor procese biologice sunt factorii care ajuta la formarea si refacerea tesuturilor,

degajeaza energia necesara organismului si ajuta la mentinerea temperaturii

corporale.

O alimentatie echilibrata reprezinta un factor esential in mentinerea sanatatii

si prelungirea vietii.

 

PROTIDELE sunt factori de nutritie cu rol plastic, energetic si catolitic,

formate din resturi de aminoacizi. Se impart in:

 

GEORGE VITAN

- ALBUMINE - solubile in apa; se gasesc in oua, lapte, sange, grau, mazare,

etc;

- GLOBULINE - insolubile in apa, dar solubile in solutii saline diluate; se

gasesc in lapte, oua, sange, mazare, fasole, etc;

- PROTAMINE - solubile in apa si nu coaguleaza prin caldura; se gasesc in

laptii unor pesti (sturion, scrumbie) si in boabele unor cereale precum grau, orez

si porumb;

- GLUTEINE - insolubile in apa, dar solubile in solutii alcaline diluate; se

gasesc in boabele cerealelor;

- SCRELOPROTEINE - se gasesc in tesuturile animale, in oase, piele,

tendoane, etc.

PROTEIDELE si PROTEINELE sunt substante complexe, formate dintr­o

proteina si alte substante neproteice. Se impart in:

- FOSFOPROTEIDE - se gasesc in lapte, galbenus de ou, etc;

- GLICOPROTEIDE - se gasesc in carne, cartilaje, albus de ou;

- CROMOPROTEIDE - se gasesc in sange;

- AMINOACIZI - sunt produsi in urma hidrolizei substantelor proteice.

GLUCIDELE sunt substante organice compuse din carbon, oxigen si

hidrogen. De aceea se mai numesc si hidrocarbonate. Denumirea de zaharuri se

datoreaza faptului ca reprezentantii chimici ai acestei clase au un gust dulce.

Glucidele reprezinta cel mai important izvor de energie, cea de a doua denumire

a lor fiind .substante energetice.. Alimentele cele mai bogate in glucide sunt (in

ordine descrescatoare, in functie de procentul de glucide continut): zahar, orez,

faina alba, malai, miere, paste fainoase, prajituri, biscuiti, ciocolata, fructe uscate,

paine alba, paine integrala, legume uscate, cacao, struguri, prune, fructe

proaspete, pepene galben si verde si legume proaspete.

LIPIDELE sunt substante organice care se formeaza atat in organismele

animalelor, cat si in cele ale plantelor (seminte, fructe, germeni, samburi). Lipidele

sau grasimile sunt esteri ai glicerinei cu acizi. Rolul lor in alimentatie este foarte

important: prin arderea (oxidarea) unui gram de grasimi se degaja 9,3 calorii.

Aceasta caldura mentine constanta temperatura corpului. O parte din vitaminele

 

SA GATIM À LA GHÉORG

cele mai importante (A; D; E; K) sunt solubile in grasimi. Grasimile mai contin

diferiti acizi, cu rol decisiv in metabolism. Lecitinele se gasesc aproape in toate

componentele organismului animal: inima, muschi, plamani, sange, galbenus de

ou, etc. Necesarul de grasimi pentru un adult este de 75­100 g pe zi si variaza in

functie de efortul depus si de anotimp. Alimentele cele mai bogate in lipide (in

ordine descrescatoare, in functie de procentul de lipide continut) se impart in

doua categorii:

- de origine animala: untura topita, unt, slanina, carnati, galbenus de ou,

branza grasa, smantana proaspata, carne, lapte de vaca;

- de origine vegetala: ulei, margarina, fructe oleaginoase uscate, cacao,

masline, soia.

SUBSTANTELE MINERALE, numite si .catalizatorii vietii. sunt

indispensabile omului si intra in componenta celulelor, a sangelui si a limfei,

participand la procesele de metabolism. In componenta organismului uman intra

urmatoarele saruri: calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, sulf, magneziu, fier si

cantitati mai mici de iod, brom, zinc, etc.

CALCIUL este un element absolut necesar organismului tanar pentru

formarea si dezvoltarea tesutului osos, precum si pentru formarea si dezvoltarea

tesutului nervos. Sub forma de saruri, reprezinta 2% din greutatea corporala.

Fixarea lui in organism este accelerata de prezenta fosforului. Daca in raportul

calciu/fosfor se produce o deviere prin cresterea fosforului, apare o tulburare in

resorbtia calciului. Calciul se absoarbe din alimente in intestinul subtire; pentru

o absorbtie optima este bine sa existe un mediu intestinal acid, o secretie biliara

normala si alimente fara exces de grasimi, toate acestea fiind favorizate de acidul

citric si vitaminele A, C, D. Alimentele cele mai bogate in calciu (in ordine

descrescatoare, in functie de procentul de calciu continut): branza, galbenus de

ou, lapte de vaca, ou intreg, legume verzi, peste, faina de grau integrala, fructe

crude, faina alba, cartofi, tomate, orez. Atentie! Fainoasele, spanacul, cerealele

decorticate, carnea, cartofii, painea alba, grasimile, dulciurile scad continutul

de calciu in sange sub nivelul minim necesar.

FOSFORUL este un element indispensabil organismului, cu rol in crestere,

in repararea celulara, buna functionare a sistemului nervos. Daca in raportul calciu/

 

GEORGE VITAN

fosfor se produce o deviere prin cresterea calciului, apare o tulburare in resorbtia

fosforului. Alimentele cele mai bogate in fosfor sunt: (in ordine descrescatoare,

in functie de procentul de fosfor continut): cacao, soia, galbenus de ou, ficat,

fasole, mazare (uscate), fainuri de cereale, migdale, nuci, peste de apa dulce,

carne.

FIERUL este o substanta cu rol vital in organism, care face parte din structura

hemoglobinei si in absenta caruia se produc anemii. Alimentele cele mai bogate

in fier sunt: muschii, viscerele, galbenusul de ou, spanacul, papadia, stevia, varza,

rosiile, fasolea, mazarea, bobul, lintea, caisele, prunele, cerealele nedecojite,

painea integrala.

POTASIUL este un element care mentine echilibrul acidobazic, intervine

in repararea celulara, in contractia musculara si in functia sistemului nervos.

Bananele, morcovii si merele au continutul cel mai bogat in potasiu.

SODIUL este regulator al presiunii esmotice a sangelui si se introduce in

organism prin intermediul alimentelor care, din pacate, au in componenta cantitati

foarte mici.

CLORUL este necesar organismului pentru formarea acidului clorhidric din

sucul gastric, precum si pentru buna functionare a sistemului nervos. Este

elementul principal al sarii de bucatarie.

SULFUL se gaseste in: branza, faina de ovaz, piersici, etc.

IODUL ajuta la functionarea normala a glandei tiroide si se gaseste in apa,

nuci verzi, etc.

Un alt element indispensabil vietii este APA, care se gaseste in organism

intr­un procent de 70%. Omul trebuie sa consume in jur de 1,5­2 l apa pe zi, sau

chiar mai mult, in functie de efortul depus, de transpiratie, precum si de

temperatura ambientala. Buna functionare a metabolismului este posibila numai

cu ajutorul apei. Scaderea procentului de apa din organism cu 20% sub limita

normala are drept consecinta incetarea activitatii vitale. Apa ajunge in organism

 

SA GATIM À LA GHÉORG

odata cu produsele alimentare solide si lichide. Organismul elimina permanent

apa si substante toxice prin rinichi, piele, plamani si, tocmai de aceea, cantitatea

de apa trebuie inlocuita permanent.

VITAMINELE sunt, la randul lor, elemente nutritive indispensabile vietii,

deoarece regleaza metabolismul. Lipsa lor poate avea drept consecinte tulburari

sau imbolnaviri.

VITAMINA A se gaseste in: untura de peste, unt, ficat de vitel, galbenus de

ou, lapte de vaca, morcov, spanac, salata verde, ceapa verde, rosii, etc. La copii,

lipsa acestui element din alimentatie are drept consecinta stagnarea procesului

de crestere si dezvoltare, iar la adulti imbolnaviri ale ochilor (xeroftalmia) care,

netratate, pot duce chiar la orbire. Deasemenea, provoaca tulburari de functionare

a aparatului respirator si predispune la infectii.

VITAMINA D regleaza metabolismul calciului si fosforului, stimuland

dezvoltarea scheletului osos. Este prezenta in untura de peste, ficat, lapte, unt,

galbenus de ou, icre, etc.

VITAMINA E se gaseste in uleiurile semintelor (ovaz, porumb, grau), in

cereale, galbenus de ou, fructe, dintre care cel mai bogat continut il au prunele si

legumele.

VITAMINA K se gaseste in urzici, spanac, varza, conopida, tomate, ficat

de porc, macese, fragi, etc. Ajuta la coagularea normala a sangelui.

VITAMINA B1 face parte din grupul de vitamine B in care mai intra B1, B6,

B12 si altele. Este un factor activ, care intervine in transformarile glucidelor,

ducandu-le la capat si evitand astfel acumularea de acid piruvic si acid lactic in

sange. Efectele lipsei de vitamina B1 sunt multiple: stari depresive, anxietate,

iritabilitate, amorteli, slabiciune, etc. Alimentele cele mai bogate in vitamina B1

sunt: drojdia de bere, soia, sunca, rinichi, ficat de vita, carne de vita, nuci, mazare

uscata, paine integrala, ovaz, morcovi, paine alba, lapte de vaca, etc.

VITAMINA C este vitamina cea mai cunoscuta si se gaseste in special in

 

GEORGE VITAN

produse vegetale. Lipsa de vitamina C produce scaderea puterii de aparare a

organismului impotriva infectiilor, anemie, tulburari in creseterea oaselor, scaderea

poftei de mancare. Nevoia de vitamina C creste la infectii, oboseala fizica si

intelectuala, in procesul de dezvoltare si vindecarea dupa boli acute infectioase.

Continutul alimentelor in vitamina C: macese, portocale, lamai, mandarine,

grapefruit, ardei gras verde, patrunjel frunze, nuci verzi, varza, urzici, capsuni,

fragi, zmeura, ficat, creier, piersici, lapte praf, etc.

Alimentele cele mai vitaminizate sunt: morcovii, sfecla rosie, salata verde,

morcovii, patrunjelul, mararul, usturoiul, etc.

Alimentele energetice sunt acelea care furnizeaza organismului numarul cel

mai mare de calorii. Acestea sunt: cartofii, painea, cerealele, pastele fainoase,

strugurii, pepenii galbeni, bananele, smochinele, castanele, zaharul, grasimile

animale si vegetale.

O cantitate de alimente mai mare decat necesarul are influenta negativa asupra

aparatului digestiv si a intregului organism, consecintele fiind greutatea excesiva

si obezitatea. Pentru mentinerea in forma a organismului nu trebuie depasite

1200­1500 calorii pe zi. Pentru scaderea in greutate, necesarul zilnic este de

800­1000 de calorii.

SA GATIM À LA GHÉORG

2

SA MANCAM SANATOS

2.1. NOI REGULI IN ALIMENTATIE

In urma cercetarilor efectuate de specialisti, aflam tot mai multe despre

alimente si devine din ce in ce mai clar faptul ca acestea nu ne furnizeaza numai

substantele nutritive de baza, ci contin si numeroase alte substante non­hranitoare,

care sustin si protejeaza organismul. Cheia mentinerii sanatatii si tonusului este

urmatoarea: echilibrul dintre cele patru categorii de substante nutritive ­ proteinele,

grasimile, carbohidratii si fibrele. Prin urmare, regula este: nu mai mult de 70 g

grasimi pe zi si doua parti proteine. Succesul unei astfel de diete este reprezentat

de asigurarea unui aport substantial de alimente bogate in amidon, cereale

integrale, fructe si legume.

2.2. ANTIOXIDANTII

Oxigenul pe care il respiram din aer este transferat din plamani in sange si

apoi transportat catre fiecare celula din corp. Odata ajuns in interiorul celulei,

oxigenul declanseaza numeroase reactii chimice, inclusiv cele de ardere; procesul

este cunoscut sub numele de .oxidare.. In timpul acestui proces se formeaza

substantele denumite .radicali liberi.. Din punct de vedere chimic, acestia sunt

instabili, deoarece le lipseste un electron; prin urmare, ataca pur si simplu

organismul, in cautarea unui electron, pentru a­si reface stabilitatea chimica.

Nefiind foarte pretentiosi, se multumesc sa capteze un electron de la cea mai

 

GEORGE VITAN

apropiata sursa, care poate fi membrana unei celule sau substante din interiorul

ei. Donorul care cedeaza un electron este vatamat. Specialistii afirma ca aceste

deteriorari ale materialului genetic reprezinta cauza pentru care un organism se

imbolnaveste de cancer.

Desi radicalii liberi sunt rezultatul natural al metabolismului organismului,

productia lor este totusi stimulata de prezenta in atmosfera a fumului de tigara,

gazelor de esapament si radiatiilor ultraviolete.

Impotriva radicalilor liber, organismul a elaborat un sistem de aparare ­

.antioxidantii.. Aceste substante sunt capabile sa cedeze unul din proprii electroni,

fara a suporta consecinte daunatoare.

Antioxidantii cei mai importanti sunt vitaminele C, E si betacarotenul, care

se gasesc in fructe si legume. Cercetari recente arata ca substante precum

pigmentul verde (luteolina) si pigmentul rosu (licopen) se gasesc in spanac,

respectiv tomate; polifenolii in ceai, vin rosu si mere; proantocianinele (PAC)

sunt continute de asa numita .hrana albastra.: coacazele negre, murele, afinele,

prunele, ciresele, strugurii negri si rosii.

2.3. CELE ZECE SUPERALIMENTE

AVOCADO ­ bogat in vitaminele A si E, cu un continut ridicat de grasime

saturata (la unele varietati cca 25%) si calorii. Acest fruct este bogat in riboflavin

si thiamina. Inainte de consum, avocado trebuie sa fie bine copt, fiind preferat in

salate, sandvisuri cu peste afumat si rondele de ceapa verde.

MORCOVI ­ aport ridicat de caroten; furnizori de vitamina C si E. Ajuta la

scaderea colesterolului.

ARDEI GRAªI ROªII ­ bogati in vitamina C. Fata de cei galbeni sau verzi,

acestia contin cea mai mare cantitate de betacaroten.

COACAZE NEGRE ­ una dintre cele mai importante surse de vitamina C,

PAC si flavone (pigmenti cu efect antiinflamator asupra organismului).

BROCCOLI ­ sursa bogata de acid folic si fier, fiind recomandat pentru

antioxidanti. Daca se consuma in jur de 600 g pe saptamana, poate contribui la

 

SA GATIM À LA GHÉORG

scaderea factorului de risc al aparitiei cancerului.

MANGO ­ fructele coapte de mango sunt minunate surse de betacaroten,

vitamine precum C si E si fier. Poate fi inlocuit cu afine, pentru efect antioxidant,

dar, pentru o buna circulatie a sangelui, pentru intarirea peretilor venelor si tratarea

afectiunilor vasculare ale ochiului, sunt de neinlocuit.

CARTOFII DULCI ­ sursa de hrana cu continut scazut de grasimi, insa

foarte bogata in vitamina E. Deasemenea, sursa excelenta de betacaroten.

KIWI ­ bogat in fibre si vitaminele C si E si cu efect extraordinar asupra

bilei. Se recomanda cate un fruct in fiecare dimineata.

CEREALE ­ consumand zilnic o cana de musli (cereale ce contin fructe

uscate) se asigura organismului o cantitate de 3,6 mg fier, adica jumatate din

necesarul zilnic. Pentru sporirea aportului de calciu, peste cereale se adauga lapte.

SEMINTE (DE SUSAN, DE FLOAREASOARELUI,

DE DOVLEAC) ªI

NUCI ­ ajuta la intretinerea excelenta a pielii si asigura integritatea membranelor

celulare din intregul corp.

2.4. EFECTELE TERAPEUTICE ALE LEGUMELOR

HREANUL este tonifiant, curata si impiedica coagularea sangelui. O

lingurita de hrean ras amestecat cu o lingurita de miere de albine are efecte benefice

in combaterea bolilor de plamani. Deasemenea, asigura o buna functionare

a rinichilor si imbunatateste metabolismul.

PATRUNJELUL. Frunzele au un continut ridicat de vitamina C, de patru

ori mai mare decat portocalele. Radacina este bogata in fier si provitamina A.

Consumand zilnic 30­50 g patrunjel (radacina si frunze) oferim organismului o

cantitate suficienta de vitamine si saruri minerale.

PASTARNACUL consumat proaspat sau pasat dupa fierbere este recomandat

copiilor si persoanelor cu probleme psihice. Sucul baut zilnic, dupa masa de

 

GEORGE VITAN

pranz, este un depurativ al sangelui si dreneaza rinichii, fiind un tonic al inimii si

plamanilor. Are efecte asupra durerilor reumatice.

RIDICHEA servita sub forma de salata contribuie la fluidificarea

mucozitatilor cailor respiratorii. Din ridiche taiata felii si amestecata cu miere de

albine, lasate cateva ore la macerat, se obtine un suc, care administrat de 3­4 ori

pe zi, are efecte benefice in bronsite.

MARARUL este bogat in vitamina C si, consumat in salate si alte preparate,

stimuleaza procesul de digestie si impiedica balonarile.

CIMBRUL este o planta folosita adeseori la condimentarea fripturilor si

altor preparate culinare. Utilizarea sub forma de infuzie reprezinta un excelent

remediu impotriva tusei convulsive; excelent expectorant si antiseptic pulmonar.

CHIMENUL este un condiment folosit in preparate din carne tocata, la

tocane cu carne de vita, prepararea unor branzeturi si a painii. Infuzia de seminte

combate astmul si, utilizata in doze mici, colicile la bebelusi.

BUSUIOCUL si MENTA sunt, in unele tari, nelipsite din mancaruri si

salate. Frunzele contin un ulei volatil intrebuintat pentru combaterea durerilor

reumatismale. Deasemenea, se intrebuinteaza in aromoterapie, ca relaxante

impotriva stresului.

USTUROIUL are foarte multe calitati, cum ar fi: lupta impotriva atacurilor

de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, micsoreaza valorile tensiunii arteriale

si nivelul colesterolului. Oamenii de stiinta sustin ca usturoiul este mai bun decat

aspirina in ceea ce priveste prevenirea formarii cheagurilor de sange. Pentru a

avea cel mai bun efect, se recomanda ca usturoiul sa fie consumat imediat dupa

ce a fost curatat de coaja, deoarece in contact cu aerul se oxideaza si rezulta

compusi care irita stomacul si afecteaza ficatul.

ARDEIUL IUTE stimuleaza digestia; folosit in cantitati foarte mici, combate

timiditatea.