hrana noastra cea de toate zilele

Cu in urma cu aproape 2.500 ani in urma Hippocrate afirma Hrana sa-ti fie medicamentul, iar medicamentul sa-ti fie hrana. Astazi realizam ce sfat pretios ne-a dat cel care a ramas in istorie ca parintele medicinii. Bolile de inima, cancerul, diabetul, accidentele vasculare, obezitatea, osteoporoza si multe altele sunt in stransa legatura cu alimentatia si pot fi prevenite, ameliorate si chiar vindecate printr-o dieta sanatoasa.

Organismul uman reprezinta un mic univers, in care se gasesc 100 de trilioane de celule bine organizate, care prelucreaza substantele nutritive din corp, transformandu-le in energie, pentru a putea indeplini diverse activitati. Prin alimentatia noastra zilnica, asiguram acestui mic univers substantele necesare unei bune functionari. Calitatea si cantitatea nutrientilor afecteaza in mod covarsitor starea de sanatate a organismului.

Ca asa  functioneze in conditii optime, organismul uman are nevoie, pe langa apa, de grasimi, carbohidrati si proteine, care, ca macronutrienti, constituie cea mai mare parte a hranei, restul fiind cantitati mici (miligrame pana la micrograme) de vitamine si minerale, ce constituie micronutrientii. Acesti nutrienti sunt asimilati din alimentele de origine vegetala, sau din cele de origine animala? Care este cantitatea necesara? Care sunt alimentele care ne asigura sanatatea? Care sunt alimente raspunzatoare de producerea sau promovarea bolilor? – sunt intrebari la care se raspunde aproape in orice revista si ziar, iar raspunsurile sunt atat de contradictorii, incat noianul de informatii ne creeaza si mai multa confuzie.

Cel bine ar fi sa urmam exemplul persoanelor care, printr-o dieta sanatoasa, reusesc sa se mentina activi pana peste 100 de ani si pe care bolile ce decimeaza civilizatiile moderne (diabet, cancer, osteoporoza, accidente vasculare, cardiopatii) ii viziteaza foarte rar. Aceste persoane se gasec in tara Soarelui Rasare, mai precis in Okinawa, cea mai mare insula din arhipelagul japonez Ryukyu. Aici traiesc cei mai longevivi oameni ai planetei, care uimesc cercetatorii cu sanatatea si vitalitatea lor pana la 100 de ani si peste. Locuitorii acestei insule au o alimentatie bogata in legume, fructe, cereale integrale. In cea mai mare parte, hrana lor este bazata pe alimente integrale de origine vegetala, din cca 10% peste si fructe de mare si doar 3-6% din dieta reprezinta alimente de origine animala (altele decat pestele si fructele de mare). O astfel de dieta pare de-a dreptul o erezie pentru romanul obisnuit cu zicala cea mai buna leguma este carnea, dar adevarul nu tine cont de preferintele sau obisnuintele noastre.

S-ar putea sustine ca locuitorii din Okinawa sunt inzestrati de natura cu un fond genetic care-i predispune la sanatate si viata lunga, dar autorii unui studiu important asupra alimentatiei si cancerului, inaintat Congresului SUA in 1981, au ajuns la concluzia ca factorul genetic determina in proportie de doar 2-3% riscul de a face cancer. Asadar, genele pot fi invinuite pentru un numar mic de boli, restul fiind, foarte probabil, generate de factorii externi care actioneaza asupra organismului, iar alimentatia este unul important.

Cu exceptia vitaminei B12, nu exista nici un nutrient necesar organismului care sa nu poata fi mai bine asimilat din vegetalele integrale decat daca l-am asimila din alimentele de origine animale. Vitamina B12 este produsa de niste microorganisme care se gasesc in sol si in intestinele animalelor (inclusiv ale omului). Dar cantitatea produsa in intestinele noastre nu este absorbita in mod adecvat, de aceea este recomandat sa consumam B12 din alimente. In conditii ideale, plantele crescute pe pamant sanatos, care are o concentratie buna de vitamina B12, vor absorbi fara dificultate acest nutrient, dar majoritatea plantelor actuale sunt deficitare in vitamina B12. Oricum, cantitatea de vitamina B12 necesara este infima, iar organismul uman are rezerve pentru aproximativ 3 ani.

Alti nutrienti cu rol important sunt vitaminele A si D, care pot fi si ele produse fara dificultate in organismul nostru: vitamina A se produce din betacaroten; vitamina D, cu care se fortifica artificial laptele, poate fi produsa de organismul nostru prin expunerea pielii la lumina soarelui timp de 15 minute, o data la fiecare doua zile. Aceste vitamine consumate in cantitati mari sunt toxicei, iata de ce e bine sa ne bazam mai mult pe precursorii de vitaminelor: betacarotenul si lumina soarelui, astfel incat organismul nostru sa poata controla momentul si cantitatile de vitamina A si D de care are nevoie.

Alimentele de origine animala, vegetalele integrale ne ofera carbohidrati complecsi, imprumutandu-ne scutul lor de antioxidanti, cu ajutorul carora organismul nostru lupta impotriva radicalilor liberi, ne dau fibre care absorb toxinele din organism si curata tubul digestiv si, foarte important, nu contin colesterol (organismul uman nu are nevoie de colesterol alimentar, și-l produce singur) sau grasimi nesanatoase (saturate sau trans), care abunda in alimentele de origine animala si al caror consum este corelat cu riscul ridicat de a dezvolta foarte multe boli.

Ipoteza ca proteina de origine animala este una de calitate superioara nu este adevarat,acest fapt a fost demontrat fara echivoc de unul dintre cei mai mari nutritionisti, dr. Colin Campbell, care a publicat Studiul China - un studiu nutritional extrem de complecs a evidentiat calitatea superioara a proteinelor de origine vegetala si beneficiile incontestabile aduse de acestea organismului uman.

In concluzie hrana noastra ar trebui sa fie alcatuita in cea mai mare parte din alimente integrale de origine vegetala si doar in mica parte din alimente de origine animala, daca vrem sa reducem riscul aparitiei multor boli care, din pacate, s-au inmultit ingrijorator in societatea romaneasca.