Unul din miturile despre alimentatie: oul este un aliment toxic si, consumat frecvent, duce la cresterea colesterolului si la dureri de ficat. Fals! Aceasta conceptie eronata a aparut pe la inceputul anilor ‘80, perioada cand au aparut primele semnale de alarma in legatura cu cresterea ratei obezitatii Intentiile au fost bune dar concluziile false. In acea vreme, cercetatorii au studiat continutul oului, au descoperit ca acesta contine colesterol si, fara alte investigatii, l-au trecut pe lista neagra. Au trecut mai bine de 20 de ani de atunci, stiinta a avansat si impreuna cu ea si intelegerea noastra despre organismul uman. Da, oul contine colesterol. Acest lucru nu poate fi negat. Insa fiecare celula din organismul nostru contine colesterol, iar atat de mult - hulitul colesterol e doar un factor in bolile cardiovasculare si nu principalul vinovat.
Oul exista in alimentatia omului de foarte mult timp. Practic dintotdeauna. Cu mult timp inainte de aparitia cerealelor si a celorlalte alimente care sunt in mod fals promovate ca alimente sanatoase. Organismul nostru este in mod natural adaptat la consumul oualor, spre deosebire de lapte spre exemplu, aliment aparut relativ recent in alimentatia umana. Ceea ce este si mai interesant este ca omul, din cele mai vechi timpuri, obisnuia sa consume o cantitate foarte mare de oua la o singura masa. Deci organismul nostru este nu doar adaptat la consumul oualor, ci si la un consum destul de insemnat.
Partea buna este ca, pe langa colesterol, oul contine si o cantitate destul de mare de lecitina, substanta care previne depunerea colesterolului pe vasele de sange. Deci, desi oul contine o cantitate mare de colesterol, el contine in acelasi timp si antidotul – suficienta lecitina, astfel incat poate fi considerat un aliment neutru din punct de vedere al aportului de colesterol in organism. Mai mult, galbenusul contine o multitudine de vitamine si minerale esentiale pentru organismul uman, alaturi de proteine si de grasimi. Astfel, 100 g de ou contin 500 mg colesterol, 130 mg sodiu, 130 mg potasiu, 12 mg magneziu, 200 mg fosfor, 50 mg calciu, 2 mg fier, 40 micrograme caroten, vitaminele B6, B12, D si E si acid folic. Toti acesti micronutrienti au o serie de efecte benefice, cum ar fi prevenirea cataractei, buna functionare a sistemului nervos, cresterea imunitatii (prin continutul natural de vitamina D), reducerea inflamatiilor si alergiilor, cresterea sanatatii parului si a unghiilor, imbunatatirea memoriei sau detoxifierea de metale grele. Si retineti ca toate aceste vitamine si minerale sunt continute exclusiv de galbenus. Albusul, partea inainte considerata buna a oului, contine doar proteina si o toxina – avidina. Chiar si coaja oului este comestibila si poate reprezenta o sursa buna de calciu. In concluzie, oul este un aliment complet, reprezinta o sursa excelenta de proteine, grasimi, vitamine si minerale si nu este responsabil pentru cresterea colesterolului.