proteine

Dar copiii nu au nevoie de mai multe proteine?   
Ba da, in special in perioadele de crestere rapida. Pentru copii, ratia proteica recomandata este de 0,8 g/kg greutate corporala, ceea ce pentru un copil de 22-23 kg inseamna 17,5 g proteine. intrucat in cultura noastra copiii consuma, in general, aceeasi dieta excesiv de bogata in proteine, riscul deficitului proteic este destul de redus sau chiar nul, atata timp cat aportul de hrana este adecvat. De fapt, motive de ingrijorare ar putea exista pentru celalalt aspect al problemei. Exista din ce in ce mai multe dovezi ca acei copii care au o dieta excesiv de bogata in grasimi si proteine au tendinta sa creasca mai mari si sa se dezvolte mai repede. N-ar fi nici o problema, daca suspiciunea existentei unei legaturi stranse intre cresterea accelerata si scaderea duratei vietii nu ar deveni tot mai veridica.
Bine, dar atunci cum ramane cu argumentul necesarului de aminoacizi?   
Proteinele sunt formate din aminoacizi, iar organismul uman nu este capabil sa sintetizeze opt dintre acestia. Multi oameni mai cred si astazi ca este neaparat nevoie sa consumi carne si produse lactate pentru a suplini aceasta lipsa. Faptul ca aceste alimente contin excesiv de multa grasime si colesterol, precum si ca sunt lipsite de fibre, deci au efecte nefaste asupra starii de sanatate, a fost trecut cu vederea sau considerat lipsit de importanta. Ani de cercetari in materie de nutritie au demonstrat cu consecventa insa ca acesti aminoacizi pot fi obtinuti cu usurinta dintr-o selectie intamplatoare de alimente de origine vegetala. Si lucrul acesta poate fi observat oriunde in lume. Fasolea neagra si orezul constituie hrana de baza in tarile caraibiene. Aminoacizii care lipsesc in orez se gasesc in fasole si viceversa. Acelasi lucru este valabil si pentru tortillas-urile de porumb si fasolea pinto ale mexicanilor, precum si pentru orezul si fasolea soia pe care se bazeaza alimentatia chinezilor. Lumea zilelor noastre incepe sa se uite mai cu bagare de seama asupra alimentelor vegetale. Si nu intamplator: acestea sunt sarace in grasimi, bogate in fibre, lipsite de colesterol si contin suficiente proteine. Astfel, continutul proteic al majoritatii zarzavaturilor depaseste 20% din totalul caloriilor, in vreme ce cerealele integrale contin cca 12%, iar majoritatea legumelor - 30%. Nutritionistii progresivisti considera ca proteinele trebuie sa reprezinte 10% din totalul caloriilor unei zile. Chiar si in conditiile adoptarii unui regim complet vegetarian, obtinerea acestei cantitati de proteine nu ridica, in mod evident, nici o problema. De fapt, este practic imposibil sa creezi un deficit proteic atunci cand necesarul caloric este acoperit printr-o varietate de alimente vegetale nerafinate. A sosit timpul sa ingropam mitul proteic si sa tinem pasul cu vremurile in care traim. Si unul dintre cele mai inspirate moduri de a incepe acest lucru este scazand cantitatea de proteine pe care o consumam pana la nivelul ratiei zilnice recomandate, prezentate mai sus. La fel ca in cazul multor lucruri bune din viata, si in dreptul Proteinelor se poate spune: Ce-i prea mult strica.
Cine are nevoie de el?
Laptele este alimentul perfect... pentru bebelusi; laptele mamei, bineinteles. Exista peste 4.300 de specii de mamifere pe fata pamantului, iar laptele fiecarui mamifer este in mod precis conceput si adaptat pentru puii sai.
Vreti sa spuneti ca laptele de vaca nu ar trebui sa fie dat sugarilor? Se aduna tot mai multe argumente in acest sens. Colegiul Medicilor Pediatri din S.U.A. nu mai recomanda lapte de provenienta animala pentru copiii sub un an. Motivele? Problemele legate de absorbtia fierului, alergiile, colicile, eczemele, congestiile nazale si bronsice.
Cum stau lucrurile cu noi, ceilalti? Nu-i asa ca laptele este un aliment sanatos?
Timp de ani de zile, am fost facuti sa credem ca laptele este indispensabil sanatatii. Nu trebuie insa sa pierdem din vedere faptul ca omul de rand oricum consuma prea multe grasimi, prea mult colesterol, prea multe proteine si prea putine fibre alimentare. Din punct de vedere al continutului caloric, laptele integral contine 50% grasimi (majoritatea fiind grasimi saturate, daunatoare) si 20% proteine. Un pahar de lapte integral contine aceeasi cantitate de coles- terojgga si 100 g de friptura. In plus, laptele nu contine deloc fibre alimentare. De aceea, consumul de lapte nu face decat sa impovareze si mai mult un sistem metabolic si asa suprasolicitat.
Ce se poate spune despre laptele partial degresat? Acest tip de lapte reprezinta un progres fata de laptele intral, dar nu chiar asa de mare cum pare la prima vedere. Continuti de 2% grasime al acestui lapte este calculat din greutatea sa, din totalul caloriilor. Astfel, din punct de vedere al greutatii, laptele partial degresat contine 87% apa si 2% grasimi. Restul sunt proteine si glucide.
Din punct de vedere al continutului caloric insa, un pahar de lapte partial degresat contine 30% grasimi. Sigur ca acesta este un procent mai bun decat cel al laptelui integral, dar inca nu suficient de scazut.
Laptele total degresat este cea mai buna alegere pentru cei care doresc totusi sa consume lapte. Acesta nu contine deloc grasime si contine doar urme de colesterol, pastrand in acelasi timp toate celelalte substante nutritive.
Dar calciul? Nu este laptele cea mai buna sursa de calciu?
Este adevarat ca laptele este bogat in calciu, insa, inainte de a alege sa consumati lapte, va invitam sa cantariti intre avantajul unui continut crescut in calciu si cateva dintre dezavantajele majore ale laptelui.
Incidenta bolii coronariene este mult mai mare in tarile occidentale in care se consuma mult lapte decat in tarile in care laptele nu este un aliment obisnuit pentru adulti. Laptele integral, datorita continutului sau crescut in grasimi saturate si colesterol, contribuie la aparitia bolilor de inima. Tarile cu cel mai ridicat consum de produse lactate au cea mai mare rata a osteoporozei. Aceasta boala este foarte rar intalnita in tarile neconsumatoare de produse lactate. Asadar, in loc sa protejeze impotriva osteoporozei, consumul zilnic de produse lactate poate contribui, de fapt, la demineralizarea oaselor. Acest lucru, aparent paradoxal (avand in vedere continutul crescut de calciu al laptelui), se explica prin faptul ca organismul pierde calciul, incercand sa meta- bolizeze excesul de proteine adus de lapte si derivatele sale. Compozitia laptelui variaza foarte mult de la o specie animala la alta, depinzand de viteza de crestere a puilor speciei respective. Copilul se dezvolta mult mai lent decat orice animal, iar compozitia laptelui uman oglindeste aceasta deosebire fundamentala. Unele studii au aratat ca explicatia maturizarii accelerate ce se poate observa la copiii de astazi trebuie cautata in prezenta generoasa a laptelui altor specii de animale in alimentatia acestora. Dupa intarcare, foarte multi copii dezvolta intoleranta la lactoza (incapacitatea de a digera acest zahar din lapte). Aceasta se manifesta prin balonari, crampe abdominale si diaree. 75% din negri si asiatici sunt afectati de aceasta tulburare, precum si o buna parte din albi. Laptele este si cel mai implicat aliment in aparitia alergiilor. Prin digestia laptelui de vaca se pun in libertate peste 100 de alergene (substante raspunzatoare de declansarea reactiilor alergice). Multi dintre cei ce sufera de afectiuni legate de functionarea sistemului imun - cum ar fi astmul, artrita reumatoida sau febra de fan - se simt mai bine dupa ce inceteaza sa mai consume lapte. Majoritatea romanilor consuma peste 100 g proteine pe zi. Aceasta reprezinta de doua ori ratia proteica recomandata pe zi. Si nu uitati ca laptele este un aliment bogat in proteine. Laptele este o cauza obisnuita de constipatie. Prin lapte se pot transmite diverse boli, daca nu este sterilizat = repasteurizarea nu este totdeauna suficienta; laptele trebuie fiert). De asemenea, uneori laptele contine urme de antibiotice si hormoni cu care se suplimenteaza hrana vacilor. Din ce in ce mai multe persoane preocupate de sanatatea lor aleg alte surse de calciu: cereale, legume si zarzavaturi verzi si/la nevoie, suplimente cu calciu.