Principalele functii ale colonului sunt absorbtia apei si a sarurilor minerale si eliminarea reziduurilor care alcatuiesc fecalele. Reziduurile care ajung in colon contin fibre alimentare solubile: pectine, inulina, oligozaharide, gume, geluri) si/sau insolubile (celuloze, hemiceluloze, amidon rezistent). Acestea nu pot fi digerate in intestinul subtire, dar trecand in colon, o parte din energia lor este extrasa prin procese fermentative sub forma acizilor grasi cu lant scurt (butiric, propionic, acetic), folositi ca hrana de catre colonocite (celulele colonului).
Microflora intestinala sau scutul imunitatii
Colonul adaposteste un ecosistem bacterian (microflora intestinala) extrem de complex si cu functii inca incomplet cunoscute. Rezidurile rezultate din hrana prelucrata in intestinul subtire, unde a ramas cateva ore, trec in intestinul gros unde pot ramane doua pana la patru zile sau chiar mai mult. Microflora intestinala preia aceste reziduri prelucrandu-le in continuare. Microflora intestinala este reprezentata de peste 400 de specii si produsi finali, principali ai acestora. Bacteriile reprezinta jumatate din greutatea continutului colonului. Microflora intestinala este compusa in proportie de 85% din flora de fermentatie, restul de 15 % fiind flora de putrefactie. Mentinerea in echilibru a celor doua tipuri de bacterii ne asigura o stare de sanatate buna. Procesele fermentative din colon genereaza si produsi finali sub forma de gaze: dioxid de carbon si hidrogen. La 30%-40% dintre oameni, in colon este produs si metan in cantitati semnificative. Gazele in cantitate de circa 500ml/zi sunt eliminate pe cale anala sau absorbite si excretate prin plamani. Compusii cu azot genereaza gaze urat mirositoare. De aceea, o digestie defectuoasa poate produce halena si gaze cu miros neplacut.