Miopia
Descriere miopiei:
Miopia este o tulburare de refractie a globului ocular, descrisa prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei. Mai poate fi definita ca un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (adica imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular. Corneea participa foarte mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. In conditiile in care axul anteroposterior al globului ocular este foarte scurt, imaginea obiectelor se formeaza in spatele retinei (situatie patologica), care acompaniaza cu scaderea acuitatii vizuale (hipermetropie). In conditiile in care axul anteroposterior al globului ocular este foarte lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei (miopie) si este acompaniata de scaderea acuitatii vizuale.
Acuitatea vizuala se descrie ca fiind capacitatea unei persoane de a remarca detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O cauza a afectarii acuitatii vizuale este astigmatismul. Acesta reprezinta de asemenea o tulburare de refractie, ca urmare a asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. In timp aceste tulburari de refractie pot fi corectate cu ajutorul lentilelor aeriene, lentilelor de contact sau a chirurgiei refractive.
Pacientul ce sufera de miopie vede foarte bine obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa daca vrea sa vada ceva la distanta, vederea sa este incetosata. Acest lucru se intampla fiindca ori axul globului ocular este prea lung, ori din cauza faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata. In partea opusa se afla tulburarea de refractie numita "hipermetropie", adica corneea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea formandu-se in spatele retinei. Miopia se corecteaza prin purtarea de lentile divergente (lentilele "deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) .
Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) se alcatuieste din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros. Dintre acestea, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate schimba pe perioada de acomodatie (modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular). In general dioptrul ocular se poate compara cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. De regula, cristalinul si corneea sunt ca si lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru ca pe retina sa se formeze cele mai bune imagini (imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemanator unui diafragm si regleaza cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina face parte din globul ocular si ajuta in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa.
Vederea incetosata a persoanei ce sufera de miopie se datoreaza imaginii (care se formeaza inaintea retinei) ce trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Miopia variaza foarte mult in functie de varsta pacientilor, astfel ca cca 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (din nastere) si mult mai des, miopia afecteaza populatia adulta (1/3 dintre adulti). Dintre studiile recent efectuate s-a aratat legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate. Astfel cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza foarte mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.
Cauzele miopiei:
Genetica are un rol foarte important in aparitia miopiei, adica miopia este mai des intalnita daca unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana isi desfasoara activitatea, este un alt factor important in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant). De asemenea multe cazuri de miopie sunt strans legate de numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape, astfel cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular. Un alt factor determinant este iluminarea slaba a locului de munca. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu.
Miopia mai poate aparea secundar si altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor.
Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care provoaca alungire progresiva a axului antero-posterior si bineinteles scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Indiferent de tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. |