afectiunile venelor

TROMBOFLEBITA
Definitie: tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este embolia, face parte din boala tromboembolica. In evolutie se deosebesc un stadiu initial. de flebotromboza, de scurta durata (5 - 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen. Eliopatogenie: principalii factori patogeni sunt staza circulatorie venoasa, hipercoagulabilitatea sangelui si leziunile endoteliului venos. Tromboflebita apare frecvent in insuficienta cardiaca, dar si in alte afectiuni insotite de staza venoasa, datorita imobilizarii prelungite. Poate aparea in boli casectizante si in primul rand in cancer, in boli ale sangelui (leucemii, anemii, poliglobulii), in febra tifoida, in ischemii arteriale masive, supuratii, traumatisme, varice, dupa antibiotice si corticoizi. Se observa si dupa interventii chirurgicale pe micul bazin (prostatectomie, histerectomie), in post-partum (intre a 10-a si a 20-a zi dupa nastere) sau post-abortum, in ultimele luni ale sarcinii. Anutomie patologica; boala debuteaza printr-un cheag primitiv, ingloband trombocite si hematii intr-o retea de fibrina, urmat de un cheag secundar de staza (cheag rosu), care create progresiv in ambele sensuri, dar mai ales spre inima, putand ajunge uneori pana la o lungime de 50 cm. In aceasta faza, aderand slab de peretele venei, cheagul se poate fragmenta, producand embolii - stadiul de flebotromboza -. Dupa 5-6 zile, cheagul se organizeaza, fixandu-se solid de peretele venos - stadiul de tromboflebita. Simptome: dupa tipul de vena afectata exista tromboflebite superficiale care intereseaza venele subcutanate, si profunda, care intereseaza venele musculare. Tromboflebita superficiala se caracterizeaza prin simptome generate discrete cum sunt subfebrilitatea, tahicardia si semnele locale la nivelul membrului afectat: durere contina sau accentuata la mers si prezenta unui cordon dur, sensibil si rosu, de-a lungul unui traiect venos, pe o portiune de cativa centimetri, de obicei la nivelul unei vene varicoase. Tromboflebita profunda are un tablou mai zgomotos si evolueaza in doua stadii: 1. Stadiul preedematos, caracterizat prin febra de cca 38°, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare temperaturii si stare de neliniste; semne locale dintre care atrag atentia durerea spontana la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrate a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale. Dupa cateva ore sau zile apar semnele evidente ale trombozei venoasa: edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si, uneori, discreta adenopatie inghinala. Examenele de laborator nu sunt specifice (cresterea V.S.H., leucocitoza etc.). Testele de hipercoagulabilitate sanguina sunt foarte rar pozitive. Tromboza venoasa debuteaza obisnuit la nivelul gambei si se propaga spre venele femurale. Destul de des leziunile sunt bilaterale, chiar daca unul din membre este aparent normal. Cand tromboza afecteaza o vena distala simptomatologia este stearsa: cand intereseaza un mare trunchi venos (femurala, iliaca), semnele sunt evidente, edemul voluminos cuprinzand tot membrul pelvian. Evolutie: tromboflebita superficiala are o evolutie scurta, revenirea la normal avand loc in cateva zile sau saptamani. Uneori, puseurile flebitei se repeta. Tromboflebita profunda dureaza clasic 2 - 3 saptamani, dupa care mai intai cedeaza durerea, apoi temperatura si normalizarea pulsului. Edemul este semnul cel mai tenace si poate persista saptamani sau luni, putand chiar sa constituie o sechela. Formele clinice: pe langa cele prezentate se mai intalnesc: tromboflebite migratoara sau recidivante, revelatoare pentru o trombangeita obliteranta sau pentru neoplasme viscerale; Tromboflebite varicoase, complicatii habituale si benigne ale varicelor; tromboflebite cu spasm arterial (flebita albastra), insotite frecvent de gangrena. Complicatia cea mai de temut este embolia pulmonara, care apare la debut relevand uneori o tromboflebita latenta. Cand apare in stadiul de tromboflebita confirmata, provine cel mai adesea de la o tromboza care debuteaza la piciorul opus. Alte complicatii sunt: edemul postflebitic, voluminos, accentuat de ortostatism varicele si ulcerele varicoase, nevralgiile persistente, leziunile cutanate etc. Prognosticul depinde de aparitia complicatiilor si indeosebi embolia pulmonara, de marimea trunchiului venos afectat, de localizarea superficiala sau profunda si de tratamentul aplicat. Tratament: Profilactic, se recomanda mobilizarea precoce dupa operatii sau nastere, evitarea repausului prelungit la pat, miscari pasive si active sau masaje ale membrelor pelviene in cursul imobilizarii la pat, gimnastica respiratorie, terapie cu anticoagulante. Curativ: in tromboflebita superficiala se aplica local prisnite si infuzii de musetel, in caz de dureri se administreaza 7-10 zile Fenilbutazona, se aplica un bandaj compresiv local. Se permite bolnavului sa mearga. In caz de tromboflebita profunda este obligatoriu repausul la pat, cu imobilizare si ridicare a membrului afectat deasupra pozitiei inimii, comprese calde. Durerea se combate cu Algocalmin sau Aminofenazona, Lasonil (unguent, local) si Fenilbutazona (comprimate), utilizate 7-8 zile, care dau bune rezultate. Tratamentul de baza consta in anticoagulante. Se incepe cu Heparina (60 mg la 4 - 6 ore, continuandu-se 3-4 zile). Din ziua a doua de administrate a Heparinei se instituie tratamentul cu preparate cumarinice (Trombostop) (4 comprimate/zi) sau Tromexan, sub controlul indicelui de protrombina, care trebuie mentinut intre 10 si 30%. Daca apar hemoragii dupa preparatele cumarinice, se administreaza Vit. K. Daca tromboza a devenit cronica, se recomanda masaje sau un bandaj elastic local. In situatii speciale se poate administra Prednison.

VARICELE
Definitie: varicele sunt dilatari permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei. Etiopatogenie: exista varice primitive sau idiopatice, datorite probabil unei malformatii congenitale a aparatului valvular, si varice secundare, care apar in anumite profesii ce reclama ortostatismul prelungit (frizeri, ospatari, spalatorese) sau dupa nastere, dupa tromboze venoase etc. Varicele sunt mult mai frecvente la femei.
Simptome: nu exista o concordanta intre manifestarile subiective si intensitatea varicelor. Simptomele subiective constau in oboseala, greutate sau dureri surde, localizate la gamba, accentuate de ortostatism si caldura, uneori crampe dureroase nocturne ori jena dureroasa. Durerile scad in intensitate pe masura ce apar si se dezvolta cordoanele venoase, care au aspectul unor cordoane neregulate sau al unor pachete proeminente subcutanate. Dupa o perioada de timp apare edemul, initial moale si numai dupa un ortostatism prelungit, ferm si permanent. Edemul este prezent si in varicele profunde, cand cordoanele venoase nu sunt vizibile. Evolutia este cronic-progresiva. Complicatiile cele mai obisnuite sunt: tromboflebita varicoasa, ruptura varicelui si insuficienta venoasa cronica (edem, eczema, fibroza, a tesuturilor, ulcer trofic varicos, celulita indurativa, dermatita pigmentara). Tratamentul poate fi conservator sau chirugical. Tratamentul conservator prevede evitarea ortostatismului, ciorapi elastici sau bandaje compresive, cure de repaus la pat, cu membrele pelviene ridicate, hidroterapie (bai simple, urmate de masaj sau dus scotian), medicatie venotropa (Tinctura hammamelis) sau injectii sclerozante. Injectiile sclerozante (in venele varicoase) sunt recomandate in caz de varice izolate, incipiente, si se fac cu salicilat de sodiu 10 - 20%, clorura de sodiu 20%, glucoza 66%, chinina 25%, Sclerosal etc. Se incepe imediat sub genunchi, se continua in jos, repetandu-se la 7 - 8 zile si se continua pana la obliterarea completa a varicelor. Tratamentul varicelor prevede in linii mari: Indicatii de tratament conservator: exercitii musculare si mers care actioneaza ca o pompa musculara a gambei (mers cel putin 20' de trei ori pe zi.). se contraindica pozitiile inadecvate ale corpului: statiunea verticala imobila, pozitia cu genunchii in unghi drept pelungita, genunchi peste genunchi. se recomanda pozitia ridicata a membrului respectiv, deoarece scade presiunea venoasa locala. Se repeta timp de 10' de mai multe ori pe zi. Noaptea se ridica picioarele din fata ale patului. se practica gimnastica in camera de doua ori pe zi (mers pe varful picioarelor sau pe calcaie). se recomanda practicarea ciclismului, natatiei, corectarea picioarelor plate, ortopede, etc. tocurile inalte sunt contraindicate, la fel sosetele sau ciorapii supraelastici, baile de soare prelungite. se permite hidroterapia rece (comprese reci pe gambe timp de 20', bai gambiene 1s 15- 18°, 1 -2ori/zi. se combate obezitateacompresiunea, este un tratament util. Se realizeaza prin fesi, masaje usoare, inot, ciorapi elastici etc. tratamentul medicamentos (cu rezultate mediocre) consta in administrarea de: Flavonoizi, Rutina, Rutozidul, Venorutolul, Glyvenol. Tratamentul chirurgical consta in sclerozarea vaselor varicoase (urmarind trombozarea varicelor), si tratamentul chirurgical propriu-zis prin ligaturi si sectiuni venoase. Tratamentul ulcerului varicos se realizeaza fie prin terapie conservatoare fie prin interventii chirurgicale. Tratamentul conservator foloseste aceleasi masuri ca in tratamentul varicelor. Se mai recomanda comprese umede, unguente cu Lasonil, Hirudoid Venoruton. Vindecarea defmitiva a ulcerului varicos se poate obtine prin sectiunea venelor safene, perforante si comunicante. Pentru prevenirea recidivelor se trateaza varicele de vecinatate.