infarct miocardic

Un infarct miocardic poate costa, tot in S.U.A., intre 40.000 si 100.000 de dolari, sub forma ingrijirilor medicale si a salariilor pierdute intr-un interval de patru luni (pentru un angajat care nu detine o functie de conducere). Sunt modificarile in modul de viata capabile sa reduca cheltuielile pentru ingrijirea sanatatii?

Da. Studiile intreprinse tot in S.U.A. au demonstrat acest lucru. Participarea profesorilor din zona orasului Dallas la un program de imbunatatire a formei fizice a dus la economisirea unei jumatati de milion de dolari intr-un an. O companie producatoare de armament a estimat ca, in decursul ultimilor cinci ani, a reusit sa economiseasca, printr-un program asemanator, cca un milion de dolari. In acest interval, absenteismul a scazut cu 60%, rata hipertensiunii s-a redus cu aproape 90%, iar rata de inlocuire a angajatilor a scazut, de asemenea, semnificativ.

Nu putem decat sa speram ca asemenea studii se vor face si la noi in tara si ca interesul pentru un mod de vietuire mai sanatos va inregistra cote cel putin la fel de inalte ca in S.U.A., unde folosirea alcoolului si a tutunului, precum si consumul de carne rosie au scazut considerabil in ultimul timp, ducand la scaderea corespunzatoare a mortalitatii prin boli de inima, accidente cerebrale vasculare si cancer pulmonar.

In ce fel ar putea fi incurajati angajatii sa faca ceea ce este bine pentru ei?

Din nou, exemplul S.U.A. si al altor state apusene ne poate inspira: Una dintre companiile americane le plateste angajatilor sai 20 (Ic dolari pentru fiecare scadere in greutate cu un kg (mentinuta timp de sase luni), 500 de dolari celor care reusesc sa se lase de fumat si 500 de dolari celor care adopta un predam regulat de exercitii fizice. O corporatie spitaliceasca nationala americana platesti 24 de centi fiecarui participant care merge sau alearga sau parcurge patru mile cu bicicleta.   

Una dintre marile fabrici de cherestea plateste doua in plus fata de cele lucrate fiecarui muncitor care nu se imbolnaveste sau nu intarzie de la lucru. Iar daca un muncitor a absentat mai putin de patru zile intr-un an, i se ofera un cadou de 300 de dolari. Imaginea obisnuita a omului de afaceri - supraponderal, extenuat, hranindu-se cu tigari si bauturi tari - incepe sa nu mai fie la moda. in lumea de astazi, tot mai multi realizeaza ca eleganta, munca si forma fizica perfecta sunt conditii absolut indispensabile pentru izbanda. Morala e limpede: oamenii constituie valoarea cea mai mare a oricarei intreprinderi sau firme si merita sa fie facut orice efort de a-i mentine intr-o buna stare de sanatate. Un lucrator sanatos realizeaza mai mult si necesita cheltuieli mai mici din partea companiei care-l plateste.

De la coliva la fast - food

Progresele stiintei si tehnicii din ultimele decenii se vad pretutindeni. Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste foarte mult de cel al generatiilor anterioare, si lucrul acesta poate fi vazut (chiar si numai comparand felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostri cu alimentatia noastra. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, concentrata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative bogate in calorii, dar sarace in substante nutritive. Vitele de astazi pot fi vazute tot mai rar pe pasuni; in schimb, din ce in ce mai multe sunt stranse in ferme zootehnice si ingrasate fortat cu antibiotice si stimulenti ai cresterii, in conditii de inactivitate aproape completa. Rezultatul? Vite mai mari, care dau o carne mai suculenta, cu un continut de grasime aproape dublu fata de cel al vitelor ce se hranesc singure pe pasune. Iar pretul pe care-l platim pentru aceste progrese este enorm: desi mancam ca sa traim, ceea ce mancam ne ucide...

Vreti sa spuneti ca alimentatia poate fi cauza de imbolnavire? Statisticile sunt destul de convingatoare. In urma cu o suta de ani, cca 10-15% dintre americani mureau ca urmare a bolii coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale. Astazi, cifra s-a ridicat la aproape 40%. Tot atunci, mai putin de 6% mureau din cauza cancerului, in vreme ce astazi cifra este de 25%. In ceea ce ne priveste pe noi, romanii, nu detinem date referitoare la cauzele de deces din urma cu o suta de ani. Referitor la situatia actuala, putem spune ca este chiar mai ingrijoratoare decat a americanilor: in 1993, 12% din decesele de la noi din tara au produse de cancer, iar 60%(!) de boli cardiovasculare.   

Nu este firesc ca lucrurile sa stea astfel. Nu suntem sortiti sa suferim in numar asa de mare ca urmare a atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului si a cancerului de colon. Bolile cardiovasculare au inceput sa faca ravagii in S.U.A. abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand oamenii si-au putut permite sa adopte o alimentatie bogata in produse de origine animala si cand industria alimentara a inceput sa produca alimente nenaturale, inalt-prelucrate, intesate cu calorii, dar golite de nutrienti.

Oare nu sunt aceste date simple coincidente?

O asemenea posibilitate este foarte putin credibila. Aceasta este o problema specifica Occidentului si tarilor cu obiceiuri alimentare de tip occidental. Locuitorii Chinei, Japoniei si Asiei de Sud-Est, care nu-si pot permite sa consume alimente de acest fel, sufera foarte rar de atacuri de cord. La fel, majoritatea locuitorilor din Africa si America Centrala si de Sud nu prea au a se teme de diabet si boli cardiovasculare. in schimb, in America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si in multe tari europene (printre care si Romania), unde alimentatia este bogata in grasime, bolile cardiace si diabetul ating proportii epidemice. Raufacatorii - continutul redus in fibre si crescut in grasime al alimentatiei - isi iau partea lor de vieti omenesti prin lezarea arterelor vitale transportoare de oxigen si prin dezechilibrarea unor importante functii metabolice. Numai in S.U.A., de pilda, 4.000 de americani sufera un infarct miocardic in fiecare zi, fiecare al treilea adult are hipertensiune arteriala si alte mii sunt invalidate de accidentele vasculare cerebrale. Datorita tulburarilor metabolice provocate de un mod de viata dezechilibrat, obezitatea este epidemica, iar la fiecare 50 de secunde este diagnosticat un nou diabetic.

Cum s-au produs aceste schimbari in modul de alimentatie?

Pana relativ recent, alimentatia omului obisnuit era formata principal din alimente obtinute din gradina proprie sau din ogoare din apropiere, suplimentata cu cateva produse cumparate de (fd magazinul universal si cu carne de la animalele de pe langa casa de la vitele ce colindau pasunile. Bunicii nostri nu erau asteptatii piata de miile de produse alimentare frumos ambalate si interes popularizate, care pentru noi au devenit ceva obisnuit, iar restaurantele fast-food nu le faceau cu ochiul de la aproape fiecare colt de strada, ca astazi.