alzheimer

In boala Alzheimer se produce o atrofiere masiva a creierului, cu reducere de neuroni si sinapse. Evolutia depinde de fiecare pacient in parte dar in medie, are nevoie de l0 ani. O persoana sanatoasa somatic si bine ingrijita poate sa supravietuiasca pana la 20 de ani. Cu cat persoana este mai inteligenta, cu atat evolutia este mai lenta.
Multi oameni uita deseori unde au pus cheile masinii, unde au lasat ochelarii, ce doreau sa ia din camara cu un minut inainte. Toate acestea sunt, de regula, semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitari au un caracter functional, sunt reversibile si tin de memoria imediata. Cand se instaleaza un sindrom demential de tip Alzheimer, apar tulburari de ordin cognitiv. Sunt afectate atentia, memoria, capacitatea de a intelege si recunoaste lucrurile, orientarea, limbajul. Sigur, tipice sunt tulburarile de memorie, dar nu orice fel de tulburari, ci numai ale memoriei recente, ceva ce s-a intamplat cu cateva ore sau o zi in urma. De exemplu, o mama isi asteapta fiul s-o viziteze. Acesta vine, o vede si pleaca. A doua zi, batrana intreaba de ce n-a venit baiatul ei. Dezorientarea spatio-temporala e un alt semn al bolii Alzheimer.
Ateroscleroza creste riscul de boala Alzheimer. Dar daca la aceasta se adauga valori crescute ale tensiunii arteriale timp de mai multi ani, riscul creste si mai mult. Marirea colesterolului din sange este direct proportionala cu moartea neuronilor din creier (in cea mai mare masura, colesterolul rau il obtinem din consumul produselor animaliere). Colesterolul rancezeste, devine lipicios si, impreuna cu reziduurile proteinice, formeaza cruste. Acestea ingreuneaza sau blocheaza total transportul nutrientilor in interiorul celulelor din creier, care incep, incetul cu incetul, sa moara. Atunci cand reteaua de canale minuscule, prin care se transmit gandurile, sentimentele si alte semnale venite de la creier, se astupa, urmarile sunt dramatice. Nu-ti mai poti contura clar ideile, esti obosit, uituc, ezitant, depresiv. Si, cu toate ca esti mort de oboseala, cu mare greutate reusesti sa adormi. Nu uitati ca produsele de origine animala ne aduc mari cantitati de colesterol, dar la fel si excesul de uleiuri rafinate, procesate la temperaturi inalte.
Pierderea memoriei la persoanele in varsta este rezultatul fluxului scazut de sange spre creier, dublat de lipsa unei stimulari mentale. Exista totusi si alte cauze care afecteaza memoria: anemia, hipotiroidia, depresia, sindromul de oboseala cronica. Un regim alimentar sarac in elementele necesare creierului, consumul de alcool si bauturi care contin cofeina pot reprezenta alti factori.
Fara indoiala, alcoolul poate imbatrani prematur creierul, in primul rand slabind memoria. Creierul unui alcoolic de 30 de ani arata ca cel al unui om de 50 de ani, afirma un cercetator.
Hipertensiunea arteriala de durata deterioreaza unele functii cerebrale si interfereaza subtil cu anumite activitati mentale, cum este memoria. La hipertensivi, memoria e incetinita, nu pierduta, spre deosebire de boala Alzheimer, unde memoria se pierde. Sa nu uitam ca hipertensiunea arteriala este o boala ce poate fi controlata cu succes, doar prin dieta. O amenintare majora pentru creier, pe masura ce inaintam in varsta, este atacul cerebral, adeseori declansat de hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea poate duce si la pierderea memoriei prin deteriorarea tesutului cerebral.
Hipertensiunea accelereaza contractarea creierului legata de inaintarea in varsta. Persoanele hipertensive sunt de patru ori mai predispuse la atacuri cerebrale. Chiar si cresterile usoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral.
Fiecare membrana celulara (inclusiv cea a celulei nervoase) este constituita dintr-un strat dublu de grasimi, mai precis de acizi grasi. Acizii grasi esentiali ii preluam din alimentatie. In cazul in care grasimile pe care le consumam sunt nepotrivite (grasimile saturate, obtinute din produsele de origine animala, sau acizii grasi polinesaturati din produse vegetale ca ulei rafinat, margarina etc.), membranele neuronilor se vor rigidiza, iar impulsurile nervoase vor fi transmise cu mai multa greutate. Prin urmare, trebuie sa consumam grasimi potrivite, acestea gasindu-se in cantitati mari in fructele oleaginoase, nuci, alune, seminte si germeni de grau.