tumorile sistemului nervos

 Tumorile cerebrale se pot dezvolta fie din insasi substanta nervoasa (diferite tipuri de glioame), fie din invelisurile creierului (meningioame), fie ca metastaze. Aceleasi semne pot fi date si de infectii circumscrise in anumite zone ale creierului, ca: abcesele cerebrale (ca urmare a unei infectii plecate de la ureche sau de la furunculii fetei), tuberculomul cerebral (infectie plecata de obicei de la un focar tuberculos pulmonar) si chistul hidatic. Deoarece se dezvolta fie in interiorul craniului, fie in interiorul canalului vertebral, organe care nu se pot destinde, tumorile apasa si lezeaza substanta nervoasa. Pot aparea hemiplegii, paralizii ale nervilor cranieni, tulburari de vedere, epilepsie, insotite de cefalee, varsaturi si tulburari psihice de diferite grade. Tulburarile apar progresiv, pe masura ce tumoarea se dezvolta. Radiografia craniana poate sa arate uneori locul unde se gaseste tumoarea prin aparitia de calcificari anormale (ca in tuberculoame, chisturi parazitare, meningioame), largirea suturilor oaselor craniene la copil, marirea sau distrugerea seii turcesti in tumori ale hipofizei. Uneori este nevoie de multiple analize, ca arteriografia vaselor creierului sau electroencefalograma, pentru a se preciza existenta si sediul tumorii. Rezultatul interventiei chirurgicale este cu atat mai bun, cu cat tumoarea s-a dezvoltat mai spre suprafata creierului si cu cat este mai delimitata fata de substanta nervoasa din jur.
Epilepsia este o manifestare anormala a sistemului nervos central, caracterizata prin crize paroxistice de diferite feluri.
Ea poate avea o cauza bine determinata (epilepsia simptomatica) sau gatina de alterarea functiilor unor celule nervoase din creier. Se manifesta sub diferite forme:
- Epilepsia generalizata (criza majora de epilepsie) incepe de obicei printr-o anumita senzatie care precede criza (aura), apoi brusc bolnavul isi pierde cunostinta, cade si tot corpul i se contracta, in timp ce fata i se invineteste (faza tonica). Dupa cateva secunde, bolnavul incepe sa se zbata ritmic (circa 30 de secunde), ii apar spume la gura, isi musca limba, pierde urina si fecalele (faza clonica), apoi adoarme. La trezire nu-si aminteste nimic din toata aceasta criza.
- Epilepsia focala este o forma de epilepsie care apare tot in crize. Dureaza cateva minute si poate imbraca aspecte diferite: crize motorii localizate (miscari involuntare intr-un membru sau o jumatate a corpului); crize senzitive (amorteli, furnicaturi, arsuri intr-un membru sau pe o jumatate de corp); crize senzoriale (halucinatii auditive sau vizuale).
- Absentele de tip epileptic constau in pierderea cunostintei pentru cateva (sau mai multe) secunde, fara ca bolnavul sa cada. La revenire, el , isi reia activitatea din stadiul unde a intrerupt-o.
A CAZUT UN OM PE STRADA (CRIZA DE EPILEPSIE)
Ce nu trebuie:
- ingramadirea curiosilor in jur, fiecare dand idei despre ceea ce ar fi necesar sa se faca.
- Respiratie artificiala, stropirea cu apa rece, incercarea de a-i da bolnavului sa bea, orice alte manevre inutile si eventual daunatoare.
Ce trebuie;
- Invitarea curiosilor sa se risipeasca.
- Desfacerea bolnavului la gat si la talie (cravata, gulerul, cureaua de la pantaloni).
- Introducerea intre dinti a unei batiste facute sul, cu scopul de a preveni muscarea limbii.
Criza de epilepsie nu poate fi influentata. In timpul crizei de epilepsie, cel mai bun ajutor dat bolnavului este de a-l lasa in pace si a-l feri sa se loveasca.
- Echivalentele epileptice sunt cele mai polimorfe crize. Pe un fond de diminuare mai mica sau mai mare a cunostintei pot aparea o serie de tulburari, ca: dromomanie (bolnavul face diferite drumuri, dar la trezire nu stie ce s-a intamplat cu el); senzatii bruste de frica sau de agatatie psihica mare, fara motiv; senzatie brusca de ratacire.
Cauzele epilepsiei la copil sunt numeroase: sifilisul si alcoolismul parintilor, bolile cardiace grave ale mamei din timpul sarcinii duc Ia tulburarea oxigenarii creierului copilului), rubeola mamei in timpul sarcinii etc; la adult, alcoolismul, sifilisul, traumatismele la cap, infectiile diferite ale creierului si meningelor, ateroscleroza cerebrala, tumorile creierului pot fi cauzele aparitiei epilepsiei. Uneori se observa o predispozitie de a face epilepsie la cei care au in familie bolnavi epileptici.
Epilepsia este o boala grava. Fiecare criza poate pune viata bolnavului in pericol, nu atat prin criza insasi, ci prin accidentele care se pot produce: fracturi (mai ales ale craniului), inec (daca criza a survenit cand bolnavul se gaseste in apa, chiar in baie), arsuri grave (daca se afla langa foc). Crizele repetate produc leziuni, desi foarte mici, insotite de distrugeri de celule nervoase. Epilepsia este o boala in care, daca bolnavul respecta cu strictete indicatiile medicului, el poate duce o viata normala, iar crizele pot fi inlaturate de multe ori pentru toata viata. Alcoolul, agravand frecventa si intensitatea crizelor de epilepsie, se interzice cu desavarsire. De asemenea, eforturile fizice si psihice prea mari sunt contraindicate. Se va asigura timpul necesar de odihna si somn. Tratamentele sunt foarte numeroase, in raport cu particularitatile bolii. In principiu, medicamentul prescris va fi luat toata viata in ritmul recomandat (intreruperea brusca tratamentului poate declansa noi crize de epilepsie). Uneori, insuflatia de aer in spatiul sub-arabnoidian poate inlatura pentru mult timp crizele epileptice.
Comele sunt complicatii grave ale multor boli. Se caracterizeaza prin pierderea cunostintei si imobilizarea bolnavului. In aceasta stare numai respiratia si circulatia sanguina sunt pastrate dar mult tulburate si ele. Cauzele mai importante ale comelor sunt: hemoragia cerebrala; ramolismentul cerebral; traumatismele craniene mari; infectiile generale (septicemiile); diabetul netratat (ca o complicatie grava a bolii); Mioglicemia (prin tumori ale pancreasului-asa-numitul adenom insular-sau dupa tratament exagerat cu insulina in diabet); epilepsia (dupa crizele majore); hipertensiunea (prin edem cerebral); insuficienta grava hepatica; intoxicatiile medicamentoase cu somnifere, morfina, beladona, stricnina; uremia (la bolnavii cu nefrita cronica grava).
Coma necesita ingrijiri imediate si tratamentul bolii care a determinat-o. In asemenea cazuri va fi chemat de urgenta medicul. Orice intarziere comporta un risc.