Reproducerea de celule canceroase
La aproape douazeci de ani dupa articolul de pionerat al dr. Harold Dvorak, Institutul National pentru Cancer a prezentat un raport care infatisa rezultate ale cercetarilor facute in domeniul inflamatiilor, ignorate, insa, destul de des de catre oncologi. Raportul descrie foarte amanuntit procesele prin care celulele cancerigene reusesc sa duca pe un drum gresit mecanismul de vindecare al corpului. Intocmai precum celulele imunitare se pregatesc sa repare leziunea produsa, celulele canceroase au nevoie sa produca acea inflamatie, pentru a le sprijini astfel dezvoltarea. In acest scop, ele incep sa produca in mod abundent aceleasi substante cu potential inflamator ridicat – citochine, prostaglandine si leucotrine – a caror actiune se observa in procesul de reparare naturala a ranilor (Aceasta se petrece pe timpul producerii initiale de cox-2, chiar de catre celulele canceroase. Cox-2 este o enzima necesara punerii in actiune a procesului inflamator, fiind tinta multora dintre medicamentele antiinflamatoare moderne, cunoscute sub numele de inhibitori ai cox-2 – n.autor.). Aceste substante actioneaza ca niste fertilizatori chimici, stimuland producerea de celule; in acest caz, reproducerea de celule canceroase. Tumorile aflate in proces de dezvoltare folosesc aceste substante pentru a se putea dezvolta si pentru a permeabiliza barierele reprezentate de tesuturile inconjuratoare. Insusi procesul care abiliteaza sistemul imunitar sa repare leziunile si sa urmareasca inamicii corpului prin toate zonele acestuia este deviat acum, lucrand in beneficiul celulelor canceroase. Ele il exploateaza, folosindu-l pentru a se raspandi si reproduce. Gratie inflamatiei pe care o creeaza, ele se infilteaza in tesuturile invecinate, se strecoara in vasele de sange, migrand si stabilind colonii indepartate numite metastaze.