
Eu spun ca o substanta este toxica daca poate fi gasita in leucocitele dumneavoastra (sistemul imunitar). Ideea este ca, daca apare ceva in leucocite, acel ceva trebuie sa fie daunator organismului sau cel putin nefolositor. Chiar daca substanta nu este daunatoare, daca ea activeaza sistemul imunitar, reprezinta un handicap pentru organismul dumneavoastra.
Unele dintre elementele supuse testarii, cum ar fi silicatul de aluminiu, sunt substante compuse, nu doar simple elemente. intrucat exista mii si mii de elemente toxice in mediul nostru inconjurator si nu exista nicio modalitate de a le testa pe toate, sistemul meu de utilizare a elementelor in loc de compusi este o scurtatura. Din aceasta cauza, testul este departe de a fi perfect. De exemplu, o persoana poate testa pozitiv la silicat de aluminiu, dar poate sa nu prezinte aluminiu in leucocite. Prin urmare, daca as fi testat-o doar la aluminiu, as fi ratat problema.
Uneori, elementele toxice sunt prezente in orice organ, dar nu si in leucocite. De exemplu, poate exista mercur depozitat in pancreas, dar sa nu apara in leucocite in momentul testarii. Eu interpretez aceasta ca fiind o reflectare a nivelelor scazute de toxine. in mod ideal, un test va cerceta toate organele, dar acest lucru ar necesita prea mult timp.
Majoritatea elementelor toxice sunt metale, metale grele si lantanide. Dar unele nu sunt metale; astfel de exemple sunt PCB-urile si formaldehida.
Unele elemente importante lipsesc, cum ar fi fierul, zincul si manganul. Aceasta fiindca nu le-am gasit niciodata in leucocite, asa ca pana la urma am renuntat sa le mai caut.
Cel mai important lucru pe care il am de facut dupa ce gasesc elementul toxic din organismul dumneavostra este sa depistez sursa lui din mediu. Este prezent in alimente, aer, medicamente, vitamine? Pentru a testa un medicament sau un aliment, acestea trebuie puse in pungi de plastic in care s-a adaugat apa filtrata si apoi testate la fel ca elementele. Pentru a testa aerul dintr-o locuinta, se lasa timp de trei zile, in incaperea de testat, un borcan deschis care contine apa filtrata. Particulele fine si moleculele de gaz se ataseaza de praful din aer si cad in apa. Borcanul este apoi folosit ca orice alta solutie de testare.
Alternativ, se poate obtine un esantion de praf prin stergerea mesei de bucatarie sau a zonei de lucru cu o bucata umeda de servet de hartie,de forma unui patrat de circa 26 cm2. Apoi acesta este introdus intr-o punguta de plastic.
Mai jos se afla lista celor aproximativ 70 de elemente toxice folosite pentru testare. Majoritatea au fost obtinute ca solutii standard de absorbtie atomica. Solutiile sunt, prin urmare, foarte pure. Acest lucru impiedica erorile de identificare a substantelor toxice. Ele au fost depozitate in flacoane de 15 ml din sticla colorata, cu capace din bachelita si sigilate permanent cu folie din plastic, intrucat testarea nu necesita deschiderea lor. Concentratia exacta si caracteristicile de solubilitate nu sunt importante pentru acest test calitativ. Principalele surse ale acestor substante din mediul nostru inconjurator sunt indicate alaturi de fiecare dintre ele.
Substanta toxica Comentariu
Aflatoxina B bere, paine, otet din cidru de mere, fructe mucegaite, nuci
Aluminiu vase de bucatarie, deodorant, lotiuni, sapunuri
Silicat de aluminiu sare, dedurizator de apa
Antimoniu parfumuri din lotiuni, colonii
Arsenic pesticide, covoare „tratate”, tapet
Azbest cureaua uscatorului de haine, uscatorul de par, vopseaua de pe radiatoare
Bariu ruj de buze, gaze de esapament de la autobuze
Clorura de benzalconiu pasta de dinti
3,4 Benzpiren alimente gatite la flacara, paine prajita
4,5 Benzpiren alimente gatite la flacara, paine prajita
Beriliu felinare de vant, benzina, proteze dentare, kerosen
Bismut colonii, lotiuni, medicamente antiacide
Bisfenol-A material plastic dentar
Bor
Brom Faina tratata antioxidare cu brom
Cadmiu tevi de apa galvanízate, plombe dentare vechi
Ceriu plombe dentare
Cesiu recipiente din plastic transparent folosite pentru bauturi
Clor din inalbitorul Chlorox
Crom produse cosmetice, dedurizator de apa
Cobalt detergent, produse de ingrijire corporala de culoare albastra si verde
Cupru plombe dentare, tevi de apa
Disprosiu lacuri si vopseluri
Erbiu ambalaje pentru alimente, substanta toxica in pastile
Europiu plombe dentare
Oxid de europiu plombe dentare, convertor analitic
Fibra de sticla praf dupa refacerea sau izolarea constructiilor
Formaldehida burete in saltele si mobila, lambriuri
Gadoliniu plombe dentare
Galiu plombe dentare
Germaniu cu taliu, in plombe dentare (substanta toxica)
Aur plombe dentare
Hafniu fixativ pentru par, oja de unghii, substanta toxica in pastile
Holmiu de obicei, aflat in prezenta PCB-urilor
Indiu plombe dentare
Iridiu plombe dentare
Lantan consumabile pentru calculator si imprimanta
Plumb imbinari sudate la tevi de apa
Litiu consumabile pentru imprimare
Lutetiu vopsea si lacuri
Acid maleic material plastic dentar
Anhidrida maleica material plastic dentar
Acid malonic anumite plante, material plastic dentar
Acid D-malic material plastic dentar
Mercur plombe dentare
Acid metil-malonic material plastic dentar
Molibden consumabile auto
Neodimiu substanta toxica in pastile
Nichel plombe dentare, ramele metalice ale ochelarilor
Niobiu substanta toxica in pastile, folie de ambalaj pentru alimente
Paladiu plombe dentare
Platina plombe dentare
Policlorura de bifenil PCB detergenti, fixativ pentru par, unguente
Policlorura de vinil adezivi, materiale folosite in constructii, sisteme
acetat (PVC) de scurgere si racire
Praseodimiu substanta toxica in pastile
Radon crapaturi in cimentul pivnitelor, tevi de apa
Reniu spray pentru apretat
Rodiu Plombe dentare
Rubidiu Plombe dentare
Ruteniu Plombe dentare
Samariu Plombe dentare
Scandiu Plombe dentare
Seleniu
Argint Plombe dentare
Fluorura de sodiu pasta de dinti
Strontiu pasta de dinti, dedurizator de apa
Tantal Plombe dentare
Tartrazina colorant alimentar galben in branzeturi, jeleuri etc.
Teluriu Plombe dentare
Terbiu substanta toxica in pastile
Acetat de taliu substanta toxica in plombele dentare cu mercur
Nitrat de toriu Pamant (praf)
Tuliu substanta toxica in analogi esterificati ai vitaminei C
Staniu pasta de dinti
Titan plombe dentare, pudra de corp
Tungsten boiler electric pentru apa, toaster, ondulator de par
Acetat de uraniu Pamant (praf)
Uretan material plastic dentar si rasini dentare
Pentoxid de vanadiu scurgeri de gaz in gospodarie, metal dentar si material plastic dentar
Iterbiu substanta toxica in pastile
Itriu substanta toxica in pastile
Zirconiu deodorant, pasta de dinti
Unele elemente, cum ar fi erbiul si terbiul au intrat abia de curand in uz. Mai inainte, ele erau denumite „pamanturi rare“, dar acum se numesc lantanide. Sunt in numar de 15: lantan, ceriu, praseodimiu, neodimiu, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, holmiu, erbiu, tuliu, iterbiu, lutetiu si prometiu.
Cu exceptia prometiului, toate sunt prezente in testul meu la elemente toxice. Puteti vedea, din istoricele de caz, ca avem lantanide distribuite pe scara larga in organism. Ele exista in alimentele noastre procesate, in suplimentele alimentare si in medicamentele pe care le luam, precum si in plombele dentare, indiferent daca acestea sunt din materiale plastice sau din metal. Este oare o idee buna ca specia umana sa consume elemente despre care nu stie nimic? Cateva dintre ele absorb lumina UV (ultra-violeta). Trebuie oare sa absorbim lumina UV pe aceasta cale, cand deja avem mijloacele biologice (riboflavina, vitamina B2) de a face acest lucru si pentru care ne-au trebuit milioane de ani de evolutie? Unele dintre ele au proprietati magnetice speciale (gadoliniu si samariu). Altele sunt fosforescente; ele emit lumina daca sunt iradiate. Se stie ca unele dintre ele au afinitate pentru tumorile canceroase. Acest lucru nu este inteles. De ce sunt ele prezente in tabletele si capsulele pe care le luam ca tratament? Cine fabrica aceste produse contaminate? in mod evident, mijloacele traditionale de protectie impotriva contaminarii in masa nu lucreaza. Ar trebui sa se poata fabrica benzi de testare care sa detecteze pamanturile rare ca grup, intrucat ele au proprietati foarte asemanatoare. Agentiile guvernamentale ar trebui sa le puna la dispozitie, deoarece pastrarea sanatatii societatii este de interes public. Oamenii nu trebuie sa se bazeze pe asigurarile date de industrie sau de guvern conform carora produsele alimentare sau de ingrijire corporala sunt pure si sanatoase. Oamenii trebuie sa aiba posibilitatea de a le testa in mod direct.