varianta dermatron

Varianta Dermatron

Montati un comutator obisnuit de lumina intr-o cutie de pantofi, asa cum se descrie la Suprafete de testare. Acesta se va numi comutatorul pentru tesuturi. Alegeti una dintre placile de testare ca placa pentru substante. Comutatorul existent pentru respectiva placa este echivalent cu comutatorul pentru substante. Folosind o clema-crocodil, conectati placa pentru substante la o borna cu surub de pe comutatorul de lumina. Folosind o alta clema-crocodil, conectati cealalta borna cu surub la cealalta placa (placa pentru tesuturi). Probabil ca v-ati obisnuit sa auziti o usoara crestere a curentului la testarea substantelor. Conceptul este urmatorul: daca substanta este undeva in corp, atunci va exista o conductibilitate mai mare.

Trebuie sa va antrenati sa distingeti ceva mai evident, rezonanta. Rezonanta are loc atunci cand o substanta si un esantion de tesut sunt puse pe placile de testare si se potrivesc exact cu un tesut al organismului si cu o substanta. Cu ajutorul informatiei suplimentare in legatura cu locul in care s-a acumulat substanta in organism, puteti face determinari mai corecte referitoare la modul in care a parut problema.

Aveti acum urmatoarele echipamente:
Circuit electronic cu difuzor
Suprafete de testare
Sonda si maner
Sunteti gata sa incepeti sa invatati cum sa le folositi.

Depanare
Nu alegeti tevi de cupru cu diametru mai mic. Alegeti o lungime minima pentru fire. Folositi baterii noi. Nu incercati sa faceti Sincrometrul intr-o singura cutie. Placile de testare sunt postate intentionat separat. Lungimea conductorului catre cutia placii de testare trebuie sa fie cat mai mica, dar nici acesta, nici firele difuzorului nu trebuie sa fie langa alte componente electrice, cum ar fi bateriile.