sulfamidele

Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica, care se manifesta prin inhibitia acidului paraaminobenzoic si a acidului folic - factor indispensabil cresterii bacteriilor. Au un spectru de actiune larg: coci gram-pozitivi (streptococ, pneumococ), coci gram-negativi (meningococ, gonococ), bacili gram-negativi (dizenterici, salmonele, coli). Exista rezistenta incrucisata intre diferitele sulfamide, dar nu si fata de alte antibiotice. Toleranta digestiva si i.m. este mediocra, dar cea i.v. este relativ buna. Administrarea intrarahidiana este inutila si contraindicata. Absorbtia digestiva este buna, cu exceptia sulfamidelor neresorbabile (Sulfaguadina, Formosul-fatiazol). Ca reactii adverse pot aparea: tulburari gastrointestinale (greturi, varsaturi), renale (prin precipitare in tubii renali, cand diureza este redusa si pH-ul urinar acid), tulburari hematologice (hemoliza, anemie aplastica, agranulocitoza, purpura), manifestari alergice. Sunt indicate in infectii urinare, respiratorii, digestive, meningite. Sulfamidele se pot asocia cu antibioticele (Penicilina). Sunt contraindicate in insuficientele hepatica sau renala acute, leucopenie, in cazul sensibilizarii la sulfamide. In cursul tratamentului cu sulfamide se alcalinizeaza obligatoriu urina cu bicarbonat de sodiu (oral) si se administreaza lichide abundente.
In functie de absorbtia pe cale digestiva, se disting: Sulfamidele rezorbabile, cu actiune generala (majoritatea sulfamidelor) si Sulfamide de tip intestinal, practic nerezorbabile: Formosulfatiazol (1%) Ftalilsul-fatiazol (5%), Succinil Sulfatiazol (5%), Sulfaguanidina (10%). Dupa viteza de eliminare se impart in trei categorii: Sulfamide cu eliminare rapida: Sulfatiazol, Sulfizoxazol (Neoxazol, Gantrizin), Sulfametazina etc. Doza este de 4 - 6 g in prize la 6 h. Sulfamide cu eliminare mijlocie: Sulfacetamida, Sulfametoxazol (Gantanol), Solfamoxol (Sulfono), Sulfafenazol (Orisul), Sulfodiazina si Sulfomerazina. Se administreaza in doze de 2 g in prima zi, si cate un gram in zilele urmatoare (in doua prize la 12 h). Sulfamide cu eliminare si actiune lenta, de tip retard: Sulfadimetoxina (Madribon), Sulfametoxidiazina (Sulfametin, Dulana, Bayrena). Doza este de 1 g in prima zi si 0,5 g in zilele urmatoare. Sulfamide cu eliminare foarte lenta (Ultraretard): Fanasil si Kelfizin. Se administreaza 2 g/zi, ceea ce permite o concentrate bactericida o saptamana. Exista si asociatii de sulfamide: Plurisulfan (Trisulfamida), Sulfamidele de tip intestinal (Sulfaguanidina). Acestea au fost abandonate in numeroase alte tari. La noi se foloseste inca Ftalil sulfatiazolul (Talazol), in doze de 4 - 6 g/zi, 0,5 g tableta. Salazopirina, este o alta asoeiatie de sulfamide utilizata cu succes in colita ulceroasa. In general utilizarea sulfamidelor in practica clinica s-a restrans foarte mult fiind inlocuite cu antibioticele. Sulfacetamida are utilizare limitata, in special in oftalmologie. Sulfatiazolul, intrebuintat sub forma de comprimate (0,500 g), se administreaza in doza de 6 - 8 g, repartizate in 6 - 8 prize, in raport cu toleranta si itatura bolii. Foarte activ, se elimina rapid, dar este greu tolerat, producand greturi si varsaturi, dupa administrarea orala si iritatii locale dupa cea i.m., solutia fiind puternic alcalina. Ca reactii adverse, se intalnesc fenomene de sensibilizare (eruptii alergice, eritem nodos, febra medicamentoasa) si, mai rar, blocaj renal. Este rar utilizat, fiind depasit. Neoxazal (Sidfizol, Gantrisin) este o sulfamida activa cu eliminarea medie, bine suportata, avand toxicitate redusa, reactii adverse si complicatii renale mai rare, din cauza sensibilitatii in urina. Este indicat in infectii urinare, meningite, pneumonii, gonoree. Se prezinta sub forma de comprimate (0,500 g), fiole (2 g/fiola) si suspensie orala pentm uz pediatric. Se administreaza 4-6 g/zi, cu doza de atac, si 2 - 3 g/zi, ca doza de intretinere. In tratamentul infectiilor urinare se alcalinizeaza obligatoriu urina (cu bicarbonat de sodiu per os) si se asigura o buna diureza (cu lichide abundente). Ftalilsulfatiazolul, sub forma de comprimate (0,500 g), in doza de 4 - 6 g/zi este indicat in infectii digestive cu germeni sensibili, fiind greu solubil si nerezorbabil din tubul digestiv. Putin intrebuintat astazi.
Formosulfatiazolul, are actiune si intrebuintare similara. Salazopyrimd (Salazosulfapyridine) este o sulfamida recomandata in infectiile digestive (recto-colita hemoragica si purulenta, colite si enterite), cu actiune superioarii precedentelor. Se prezinta sub forma de comprimate de 0,500 g, care se administreaza in numar de 2, de 4 - 6 ori/zi ca doza de atac si jumatate din aceasta doza in tratamentul de intretinere. Sidfafenazolul este o sulfamida-semidepozit, care concentreaza bine in urina, fiind indicata in tratmentul infectiilor urinare. Asociat cu antibiotice. este util in tratamentul meningitelor meningococice si al infectiilor respiratorii. Se administreaza 2 g/zi (4 comprimate de 0,500 g), timp de 2 - 3 zile, continuandu-se apoi cu 1 g. Sulfametinul (Dulana, Bayrena) este o sulfamida-semidepozit foarte activa, indicata in tratamentul infectiilor urinare acute. Asociata cu antibiotice, este intrebuintata in meningite si infectii respiratorii. Se prezinta in comprimate de 0,500 g, administrandu-se in prima zi 1,5 g, a doua zi 1 g si, apoi, timp de 12 - 14 zile, pentru intretinere, un comprimat.
Alte sulfamide-depozit (eliminare lenta din organism) sunt: Madribon (Sulfadimetoxina - 1 g/zi), Fanasil (Sulformetoxina - 1 g/saptamana). Trimetoprimul (Septrin, Bactrim, Biseptol, Colrimoxazol) asociat cu Sulfametoxazol, are un spectra asemanator cu cel al sulfamidelor, dar are si o actiune bacteriostatica si bactericida. Calea de administrarea este orala. Actioneaza astipra germenilor gram-pozitivi (streptococ, stafilococ, enterococ, pneumococ) si gram-negativi (coli, proteu, salmonele, klebsiele, dizenteirci). Este indicat in infectii urinare, pulmonale, septicemii, gonoree. Este contrainicat in graviditate, insuficienta renala, sensibilizarea la sulfamide. Ca reactii adverse pot, aparea greturi, eruptii, tulburari ale hematopoiezei. Se administreaza 2-4 comprimate/zi (la 12 ore), timp de 7 - 14 zile.

NITROFURANII
Sunt chimioterapice bacteriostatice si bactericide, cu actiune redusa si utilizare limitata. Pentra a le intensifica activitatea, pe intreaga perioada a tratamentului, este necesara acidifierea urinii. Spectral de actiune: germeni gram-pozitivi si gram-negativi (coli, stafilococ, gonococ, tific, salmonele, dizenterici, spirochete). Sub control repetat, pot fi administrati timp indelungat, in doze mici. In cazul administrarii orale, pot aparea tulburari digestive (greturi, varsaturi), alergice, nervoase (polinevrite) si hematologice (leucopenie, trombocitopenie). Nitrofuranii sunt contraindicati bolnavilor cu leziuni renale si persoanelor care prezinta sensibilizare. Dintre acestia, de larga utilizare este Nitrofurantoinul, si anume in infectiile urinare acute, pe o perioada de 4 - 7 zile in doze de 300 - 600 mg (comprimatul are 100 mg), apoi cate 100 mg, in cure prelungite pe mai multe luni, sub control medical, pH-ul urinar trebuie sa fie acidifiat cu Diurocard. Are actiune antagonista Acidului nalidixic (Negram). In infectii digestive se utilizeaza Furazolidon-ul (4 comprimate/zi 100 g/comprimaf), in 4 prize.

TUBERCULOSTATICELE
Sub aceasta denumire sunt cunoscute antibioticele si chimioterapiccle active in tratamentul si profilaxia tuberculozei. In functie de efectul lor terapeutic, se grupeaza in: majore (Izoniazida, Rifampicina, Streptomicina, Etambutolul); minore (PAS, Etionamida, Pirazinamida, Morfazinamida); de rezerva (Cicloserina, Tiocarlidul, Viomicina). Se folosesc asocierile a cate 2 - 3 tuberculostatice, pentra intarzierea instalarii rezistentei si asigurarea unui tratament activ. In formele acute, in cazul prezentei bacilului Koch, la examenul direct de sputa, se asociaza Izoniazida cu Rifampicina (900 mg/zi). Cand bacilul Koch este prezent numai in culturi, se asoeiaza Izoniazida cu Streptomicina 1 g si Etambutol. In formele cronice se administreaza Izoniazida + Streptomicina.
Izoniazida (H.I.N. - hidrazida acidului izonicotinic) este tuberculostaticul cel mai utilizat. Se administreaza de obicei oral (10 mg/kilocorp/zi), sub forma de comprimate de 0,050 sau 0,100 g, dar si i.m sau i.v. (fiole de 10 ml), insa niciodata intrarahidian, fiind iritant. Patrunde bine in L.C.R., in focarele cazeoase si ganglioni, este bacteriostatica si bactericida. Rezistenta bacilului Koch la Izoniazida aparand repede, este necesara asocierea cu alte tuberculostatice. Toleranta este buna, dar uneori pot aparea inapetenta, varsaturi, consipatie, icter, convulsii, psihoze, polinevrite, insomnie sau somnolenta, fenomene alergice. Este indicata in toate formele de tuberculoza pulmonara si extrapulmonara si contraindicata in psihoze si insuficientele hepatica si renala.
Streptomicina se administreaza de electie, sub forma de Strepancil, in doze de 1 - 2 g/zi, in 2 prize. Rifampicina (Rifadin) este bacteriostatica si bactericide. Se administreaza de obicci oral m doze de 0,600 - 0,900 g/'zi (capsule de 0,150 si 0,300 g). Spectrul dc activitate cuprinde bacilul Koch, germeni gram-pozitivi si gram-negativi. Rezistenta se instaleaza repede. Toleranta este buna. Reactiile adverse apar rar: tulburari digestive, icter, reactii alergice, leucopenie. Este indicata in tratamentul tuberculozei pulmonale si extrapulmonare (acute si cronice), septicemii cu stfilococ si infectii biliare. Etambutolul este un tuberculostatic bacteriostatic. Rezistenta apare treptat. Ca reactii adverse se intalnesc nevrite optice si periferice, tulburari digestive si hepatice. Se administreaza in doza de 25 - 40 mg/kilocorp/zi (comprimatele contin 0,250 g). PAS (Acidul paraaminosalicilic) este activ, dar greu de suportat in dozele terapeutice orale - 10-16 g/zi (drajeuri de 0,300 g si pulbere). Calea i.v. este mai utilizata (perfuzie unica - 15 g PAS/zi, in solutie). Toleranta este mediocra. Apar frecvent tulburari digestive, urinare si alergice. Etionamida (Nizolin), sub forma de drajeuri de 0,250 g si supozitoare de 0,500 g, in doze orale de 0,750 - 1 g/zi, este indicata in tuberculoza pulmonara si extrapulmonara acuta si cronica. Reactiile adverse care se intalnesc, constau in tulburari digestive, poli-nevrite, psihoze, eruptii alergice. Alte tuberculostatice utilizate mai rar sunt: Pirazinamida - cu structura asemanatoare Izoniazidei, activitatea mai slaba, reactii adverse relativ frecvente (tulburari digestive, hepatice, urinare, alergice), administrare orala (comprimate de 0,500 g); Morfozinamida (Morinamid) - tuberculostatic minor, derivat al pirazinamidei, cu toleranta mai buna (comprimate de 0,500 g, in doze de 2 - 3 g/zi); Cicloserina (Tebemicina) - utila in tratamentul tuberculozei si al unor infectii urinare, activa asupra bacilului Koch, asupra unor germeni gram-pozitivi si gram-negativi (comprimate de 0,250 g, in doze de 0,5 - 1,5 g/zi, Tiocarlidul - indicat in tuberculoza pulmonara cronica (comprimate de 0,500 g, in doze de 4 - 6 g/zi).