
Racoltarea plantelor medicinale
Uneltele necesare culegatorului de plante medicinale sunt foarte simple. El va folosi in acest scop pentru taierea ierburilor si florilor foarfece de iarba, secera sau foarfece de tuns oile, iar pentru ramuri sau tulpini lemnoase subtiri, foarfecele de vie, cutitul etc.
Recoltarea plantei intregi fara radacina se va face inainte ca plantele sa infloreasca sau cand se ivesc primele flori. Timpul cel mai indicat pentru recoltarea plantelor este cel uscat. Stransul pe roua sau cand plantele sunt ude trebuie evitat.
Organele subterane ca radacini, bulbi, tuberculi, rizomi se recolteaza primavara, cand florile incep sa se dezvolte sau toamna tarziu, dupa caderea frunzelor si uscarea tulpinii ierboase. Organele subterane se scot cu ajutorul sapei, cazmalei etc.
Cozile se recolteaza inaintea infloririi plantei si numai de la plantele de varsta mijlocie. Frunzele se recolteaza cand au ajuns la marimea lor normala. In acest scop se rupe cu mana frunza cu frunza de pe planta. Aceasta operatie are loc de preferinta in perioada deschiderii bobocilor florali si nu numai cand planta este in plina inflorire. Florile trebuie recoltate la cat mai scurt timp dupa deschiderea bobocului si numai dimineata. Fructele se recolteaza la diferite epoci.
Recolta se va pune in cosuri largi de rachita si se va transporta la locul de depozitare, unde se va aseza in straturi subtiri. Semintele se recolteaza la maturitatea completa a fructelor in care se gasesc. Totusi, nu se va astepta uscarea fructelor, pentru a se evita pierderile de seminte in timpul recoltarii si transportului.
La recoltarea plantelor medicinale trebuie depusa multa atentie, pentru ca in materialul recoltat sa nu se amestece din greseala si plante straine, deoarece unele din acestea pot fi veninoase.