REGIMUL LACTAT. Laptele este un aliment complet, alcalinizant usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic 11 lapte furnizeaza 600 calorii. Laptele este cel mai important aliment al nou nascutului, dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului. La omul normal se recomanda 1/3 1 lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 1/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide. Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. In general laptele se repartizeaza 250 g la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina. Este contraindicat in cazul de intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever. Curativ se prescrie in ulcerul gastro duodenal, constipatii cronice sub forma de iaurt, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc.
REGIMUL VEGETARIAN exclude orice aliment de origine animala, este deci un regim dezechilibrat, carentat sever in proteine. De aceea nu poate fi mentinut timp indelungat. Singura sursa de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarca lor biologica este scazuta. Se adauga grasimi vegetale (undelemn, nuci, alune, masline, migdale). Este foarte putin toxic si confine multe vitamine si saruri minerale.
REGIMUL LACTO-OVOVEGETARIAN. Se exclud numai carnea si pestele. Se adauga lapte, oua, unt si ulei. Este mai echilibrat si poate fi mentinut timp mai indelungat. Este bogat in glucide si vitamine dar sarac in proteine si lipide. Fainoasele ocupa un loc important in aceasta dieta. Ratia proteica este asigurata de lapte, oua si branza, alimente cu proteine de vaoarea biologica mare, iar grasimile adaugate permite o variatie bogata a meniurilor. Este lipsit de vitamine si saruri minerale, de apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant). Este indicat in guta fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.
REGIMUL DE CRUDITATI, este o varianta a regimului vegetarian. Este de fapt tot un regim lacto-ovovegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte, cu exceptia painii si biscuitilor. Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti (oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul intestinal prin celulozice, combatand constipatia. In schimb este hipocaloric, monoton, prodce saturatie rapida si nu este tolerat sau recomandabil timp mai indelungat. Se dau bolnavului 1000-1500 g legume si fructe in 5 mese. Sunt permise sucurile de legume si de fructe. Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta, obezitatea, diabetul grav, constipatia cronica.
CURA DE FRUCTE, este o alta varianta a regimului vegetarian cu proprietati alcalinizante, cu elect diuretic si laxativ. Se recomanda in diferite boli: cura de prune sau smochine, in constipatie; cura de lamai (10-20 pe zi) in reumatism; cura de struguri in guta, boli renale si hepatiee; cura de mere rase in enteritele sugarului sau diareile adultului.
REGIMUL HIPOSODAT. Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul
intracelular (raportul Na/K 15/1). Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu exista un regim strict desodat ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp si numai in cazuri cu indicatie absoluta. Exista trei fonne: regimul hiposodat larg, in care se suprima orice adaos de sare la prepararea alimentelor sau in timpul mesei. Se interzic alimentele sarate (branzeturi, conserve, mezeluri). Se permite insa paine si putin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi. regimul standard, in care si painea este fara sare si laptele este desodat, se indica numai alimente sarace in sare. Contine 0,5 g/zi Na. regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar. Aportul de Na/zi este de 150 mg. Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si enzeme, unele obezitati si unele procese inflamatorii.
REGIMUL CU CRESTEREA CLORURII DE SODIU (hipersodat), se administreaza in cloropenie (boli cu scaderea sodiului in sange). Aceasta apare in bolile cu varsaturi incoercibile (intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzia intestinala), cu diarei profuze (dizenterie, enterocolita acuta, febra tifoida etc), boli renale cu pierdere de sare, arsuri intinse, transpiratii abundente etc. Se introduce in organism treptat NaCl, se incepe cu 4-5 g per oral, se completeaza subcutanat, intravenos sau prin clisma, se va acorda atentie mare cazurilor cu proteinemie scazuta si bolilor cardiovasculare.
DIETA POTASICA. Se administreaza in boli insotite de hipopotascmie, insuficiente renale cu oligoanurie, coma diabetica netratata, sindromul postraumatic sau hemolitic si in boala Addison. Se urmareste periodic K in sange (potasemia) si se cauta mentinerea la valori constante si normale ale aportului Na, K, de 15/1. Alimentele bogate in K sunt: drojdia uscata, caisele uscate, fasolea alba uscata, lintea, mazarea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf, etc. Unii autori recomanda zile de potasiu cu 500 g caise uscate, putin inmuiate, administrate in 5 prize a 100 g.
REGIMUL ALCALINIZANT, cste un regim lactovegetarian din care s-au exclus carnea, pestele, fainoasele, painea alba, nucile si migdalele. Grasimile, untul si branzeturile sunt mult reduse. Este indicat in stari de acidoza, litiaza renala urica si oxalica.
REGIMUL ACIDIFIANT, contine carne, peste, oua, mezeluri, cereale, fainoase, unt, smantana. Deci alimente animale fara lapte. Se administreaza in stari de alcaloza (ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.
Regimurile care vor fi prezentate in continuare sunt regimurile prescrise in cele mai importante boli.