Insuficienta cardiaca congestiva
Descrierea insuficientei cardiace congestive
Insuficienta cardiaca congestiva este o sintagma folosita de medici pentru a descrie un pacient a carui inima nu pompeaza destul sange in organism pentru a-i da acestuia energia de care are nevoie. Aceasta afectiune se datoreaza fie unei inimi care pompeaza cum trebuie, dar insuficient, din cauza unei probleme structurale, fie unei functionari deficitare a muschiului inimii care nu pompeaza suficient sange in organism.
Daca problema este in partea stanga, sangele se va retrage in plamani, daca problema este in dreapta, sangele se va retrage in ficat si in venele care duc spre inima. Uneori, insuficienta cardiaca se poate produce in ambele parti. In ceea ce ii priveste pe copii, sintagma de insuficienta cardiaca congestiva este folosita mai ales pentru a denumi debitul excesiv al sangelui in plamani, intrucat acesta este efectul cel mai des intalnit la ei.
Cauzele insuficientei cardiace congestive
Exista doua mari tipuri de cauze ale acestei afectiuni. Prima categorie este mai des intalnita la bebelusi si la copiii mici. Este situatia in care muschiul inimii pompeaza bine, dar calea pe care o ia sangele este incorecta. Problema apare atunci cand prea mult sange ajunge in plamani. Acest lucru se intampla din cauza unor gauri sau conexiuni cu care se nasc anumiti bebelusi. Din cauza acestor conexiuni sangele care vine din plamani spre inima, incarcat cu oxigen, se intoarce in plamani, apoi din nou in inima.
Simptomele si semnele insuficientei cardiace congestiva
Oboseala este un semn frecvent al insuficientei cardiace. Insuficienta cardiaca stanga provoaca o jena respiratorie (dispnee). La inceput aceasta jena se observa doar in timpul sau dupa exercitiul fizic (dispnee de efort), apoi ea se intensifica si sfarseste prin a persista chiar si in repaus. Pentru a respira mai bine, bolnavul doarme in pozitie sezand in pat (dispnee de decubit). El poate sa se trezeasca noaptea din cauza unei crize de edem pulmonar acut (inundare brusca a alveolelor si a tesutului pulmonar de catre plasma sangvina) cu jena respiratorie acuta, respiratie zgomotoasa, transpiratii si expectoratie cu spuma. Aceasta criza necesita un tratament de urgenta.
lnsuficienta cardiaca dreapta antreneaza o hipertensiune in sistemul venos, responsabila de o dilatare a venelor jugulare la gat, de o crestere a volumului ficatului (ficat cardiac), de edeme ale gleznelor si gambelor, uneori de o jena abdominala si tulburari digestive.
Diagnosticul insuficientei cardiace congestive
Importante pentru diagnostic sunt nu doar anamneza si examenul fizic realizat de medic, ci si o serie de investigatii paraclinice care pot pune un diagnostic de certitudine, pot identifica o cauza a aparitiei ICC, si pot ajuta medicul la recomandarea celui mai bun tratament in functie de stadiul bolii. Printre acestea se numara: examenul urinii, analizele de sange: hemoleucograma completa, ionograma, enzime cardiace, uree, creatinina, TGO. TGP, T4,T3, azotemia, cateterism cardiac, examen radiologic toracic, ecocardiografia, electrocardiograma, metode izotopice
Tratamentul insuficientei cardiace congestive
Principalele metode de tratament sunt: medicatia inotrop pozitiva: digitalicele, beta-2-stimulantele, inhibitorii fosfodiesterazei, repausul, medicatia diuretica, dieta, tratamente speciale: proteze, transplant, cord artificial, medicatia vasodilatatoare: venoasa, arteriala si mixta, medicatie de blocare a activitatii neurohormonale: beta-blocantele, blocantii enzimei de conversie
Repausul fizic si psihic reduc munca inimii. Repausul absolut la pat se indica in formele acute. La bolnavii cu forme de boala mai putin grave, repausul este relativ. Bolnavul va sta in pat, cu partea superioara a corpului mai ridicata.
Dieta se refera in primul rand la restrictia de sare. In formele usoare sau moderate care raspund la tratamentul cu diuretice, se permit 2-4 g de sare/zi. La majoritatea bolnavilor este suficient sa se interzica adaugarea de sare la masa, evitandu-se insa alimentele bogate in sare (mezeluri, muraturi, conserve, masline) si medicamentele care contin Na. Restrictii mai mari (in jur de 1 g) se fac in cazurile grave sau in stadiile avansate care nu raspund la tratamentul cu diuretice, cand se interzice gatirea cu sare a alimentelor si chiar se exclud alimentele cu continut mare de sare (lapte, carne, oua, morcovi. Condimentele nu sunt contraindicate. Nu este necesara reducerea cantitatii de lichide.Cafeaua si ceaiul sunt permise daca nu produc tulburari.
Alcoolul trebuie evitat pe cat posibil, mai ales in formele severe. |