Absenta sangelui in urina nu permite infirmarea litiazei.
Daca bolnavul a suferit de o infectie urinara, colica renala este urmata adesea de frisoane cu febra mare, ce impune interventia neintarziata a medicului. Spre deosebire de alte boli, in care bolnavul sta nemiscat in pat pentru a-si potoli durerile, in colica renala bolnavul este foarte agitat. El incearca sa-si calmeze durerile prin schimbari necontenite ale pozitiei corpului: din pozitie culcata sau sezand, in genunchi, in picioare sau mers. Bolnavul tremura desi are senzatia de cald. Pielea este palida, rece si umeda. Regiunea lombara corespunzatoare este foarte sensibila la percutie, abdomenul este dureros la palpare pe traiectul ureterului. Adesea scrotul este atat de dureros incat nu permite nici cea mai mica atingere.
Aceste simptome sunt declansate numai de calculii migratori. Calculii inclavati in ureter raman multa vreme asimptomatici sau determina tulburari vagi, datorite stazei urinare care se instaleaza treptat. Chiar calculii uriasi se pot dezvolta uneori neobservati, fiind descoperiti cu totul intamplator (de exemplu, cu ocazia unei radiografii pulmonare).
Calculi bazinetali mari provoaca adesea hematurie dupa miscare, prin leziunile produse pe suprafata peretelui bazinetal.
In alte cazuri prezenta infectiei urinare duce la descoperirea litiazei. Bolnavul acuza tulburari asemanatoare celor din cistita. In urina se gasesc numeroase leucocite, hematii si microbe. Prin completarea investigatiilor se poate descoperi un calcul bazinetal sau caliceal drept cauza a infectiei.
Calculul vezical se insoteste de o simptomatologie diferita de cea descrisa la calculul ureteral. Calculoza vezicala se intalneste cu precadere la barbatii in varsta, ca urmare a unei tulburari de evacuare a urinii, asociata cu infectie urinara (stenoza de col vezical, hipertrofie de prostata, ingustarea lumenului uretrei).
Bolnavul descrie simptome caracteristice pentru cistita, de exemplu: mictiuni frecvente si mici usturimi tulbure, ingrosata. Uneori jetul mictional se intrerupe brusc si se instaleaza o durere acuta iradiata pana in varful penisului, datorita blocarii calculului la locul de emergent al uretrei.
Prin schimbarea pozitiei bolnavului (si a calculului), evacuarea urinii devine posibila. Unii bolnavi capata o rutina deosebita in a indeparta calculul din regiunea colului vezical.
Calculii vezicali de dimensiuni mai mici pot fi proiectati de jetul mictional in uretra, unde se opresc de cele mai multe ori, determinand de asemenea intreruperea brusca a mictiunii. In aceasta situatie nu mai sunt posibile progresarea si eliminarea spontana a calculului, dar nici reintoarcerea in vezica. Mictiunea este imposibila, iar medicul este obligat sa intervina de urgenta. Cand bolnavul descrie simptomele de mai sus, diagnosticul se stabileste cu usurinta. Uneori manifestarile sunt necaracteristice si se impun alte metode speciale de investigatie.
Bolnavul litiazic este obligat sa apeleze la medic in timpul sau dupa fiecare colica. El nu trebuie sa se autolinisteasca cu speranta ca este vorba doar de un simplu calcul, care se elimina in cateva zile. Numai medicul poate aprecia situatia reala. O intarziere mai mare poate insemna pericol vital!
Orice durere brusca de tipul colicii ridica suspiciunea de litiaza urinara, dar nu exclude alte imbolnaviri.
O suspiciune clinica de calculoza trebuie investigata amanuntit pana la certitudinea diagnosticului. De mare valoare este radiografia aparatului urinar. Ea evidentiaza prezenta calculului dupa dimensiunea si forma lui, ca si dupa aspectul cailor urinare se pot trage concluzii asupra tratamenlului de aplicat. Astfel se apreciaza daca sunt sanse de eliminare spontana a calculului, daca poate fi folosit cateterul cu iat (bucla) sau daca se impune interventia chirurgicala.
De mare ajutor este urografia intravenoasa. Pentru aceasta substanta de contrast (o substanta iodata care se elimina pe cale renala) se injecteaza intravenos, dupa care se fac radiografii la intervale diferite.
Substanta de contrast aparuta in urina pune in evident indirect bazinetele, ureterele si vezica.
Densitatea calculiilor urinari (raportata la densitatea apei)
Tipul de calcul densitatea
Fosfat de calciu 22,0
Oxlat de calciu 10,8
Fosfat amoniaco-magnezian 4,1
Cistina 3,7
Acid uric 1,4
Medical se poate stabili daca umbra calculului se situeaza pe traiectul cailor urinare sau in afara lor. Adesea se constata o dilatare a ureterului deasupra calculului. Chiar atunci cand calculul (de dimensiune mica), nu este vizibil, se deduce prezenta lui in locul unde coloana substantei de contrast este brusc intrerupta. Alteori substanta iodata patrunde pe langa calcul, opacifiind traiectul ureterului iar calculul (chiar daca este radiotransparent) apare ca o zona opacitate diferita pe coloana substantei de contrast.
Daca urografia se efectueaza imediat dupa o colica renala, se intampla adesea ca rinichiul de partea calculului sa nu elimine deloc substanta de contrast, ca semn ca este provizoriu scos din functiune. In cazul unei insuficente renale cliseele efectuate tardiv (dupa una sau mai multe ore) pot furniza date pretioase.