calculi - aspect, culoare , duritate

Corespunzator compozitiei chimice si structurii diferite, calculi se deosebesc intre ei prin aspect, culoare si duritate. Calculii din acid uric si urati variaza de la dimensiunea unui fir de nisip pana la aceea a unui pumn de adult. Sunt de forma rotunda sau ovala, cu suprafata neteda, de culoare brun – deschis pana la brun-roscat  sunt duri si prezinta pe suprafata de sectiune straturi concetrice, diferit colorate, ci o dispozitie relative regulata. Adesea nucleul central este format din alt material.

1. Calculii urici sunt de culoare bruna, rotunzi, netezi si duri.
   
2. Calculii cistinici, rar intalniti, sunt mai mici de culoare galbuie si au o suprafata tipica lucioasa cerata.
   
3. Calculii cistitici sunt galbui, netezi si luciosi.
   

Calculii xantinici sunt brun - roscati relative duri si se desfac sub forma de aschii dispuse ca niste coji. Calculii din oxalate de calciu sunt mici duri au suprafata aspra mamelonata si imbraca adesea o forma tipica de stea. Din acest motiv pasajul ureteral al calculilor oxalic provoaca dureri foarte intese. Culoarea lor brun - inchis aproape neagra inlesneste diferenterea de alti calculi.

Calculii oxalici mai mari au o culoare mai deschisa si au suprafata muniforma.

Calculii din oxalate de calciu  sunt de culoare brun- inchis pana la negru cu suprafata aspra si duritate mare.
Calculii din fosfat de calciu sunt de duritate medie culoare alb-cenusie, au suprafata neteda sau memelonata.

Calculii din fosfat amoniaco-magnezian poarta si denumirea de calculi secundari deoarece se formeaza ca urmare a descompunerii urinii alkaline in cursul unor infectii urinare grave. Fosfatul amoniaco-magneziu se depune de obicei pe suprafata unui nucleu de alta origine de aceea acesti calculi sunt considerate pe drept calculi de corp strain. Ei au o culoare cenusie-murdara consistent relative moale ca de mortar forma este variata iar suprafata poroasa. Calculii din fosfat amoniaco-magnezian sunt moi de consistent mortarului si de culoare cenusie-murdara.

Cateva lamuriri in legatura cu calculi formati in jurul unui corp strain. Cand un corp strain ramane in aparatul urinar (varf de cateter, tub de dren, fir de sutura, diferite obiecte utilizate in scop de masturbare) se produce o inflamatie locala. Urina sufera un process de descompunere si sarurile (in special fosfatul amoniaco-magnezian) precipita si se depun pe suprafata corpului strain intocmit ca in jurul unui nucleu de cristalizare incluzandu-l in intregime. Adesea corpul strain este descoperit numai cu ocazia sectionarii calculului vezical.