clasificarea calculilor urinari dupa localizarea lor in tractul urinar

Litiaza  urinara  este  o  afectiune  cu  implicatii multiple. Aceasta complexitate trebuie respectata in special  in  tratamentul  bolii. Nu exista  o regula unica de conduita terapeutica in litiaza; astfel, atitudinea  in fata  unui calcul renal difera de cea din calculul vezical iar litiaza oxalica se trateaza diferit  de cea  urica. Din cele  expuse mai sus rezulta necesitatea clasificarii, dupa diferite criterii, a litiazei urinare. Nu se poate vorbi de calculi urinari in general;  calculii urinari se deosebesc prin localizare si compozitie chimica.

    Clasificarea calculilor urinari dupa localizarea lor in tractul urinar

Dupa localizarea lor, de-a lungul tractului urinar, calculii pot fi impartiti in: calculi parenchirmatosi, caliceali, bazinetali, ureterali superiori, ureterali inferior), parietali (in peretele vezicii, la orificiul ureteral), vezicali si  uretrali. Locul de  formare a calculului si sediul in momentul descoperirii sale de cele mai multe ori nu sunt identice. Un micro-calcul format in tubii colectori din papilele renale poate deveni pe rand calcul bazinetal, ureteral, vezical si uretral. Circa 95°/o din toti calculii se descopera in sistemul pielo-caliceal si in ureter. Medicul va stabili penlru fiecare caz in parte: daca sunt sanse de eliminare spontana, daca sunt recomandate medicamente solubilizante sau daca este necesara interventia chirurgicala. Din studierea dimensiunii, formei si gradului de capacitate radiologica a calculului se obtin date importante care pot fi valorificate in stabilirea concreta a tratamentului. Se poate aprecia: daca este posibila  eliminarea  spontana, calea  de acces pentru calculi bazinetali, utilizarea de catetere cu lat (bucla)  pentru  calculii ureterali si modul de indepartare a calculilor vezicali. Calculii caliceali pot fi unici sau multipli, de dimensiuni  si forme foarte  diferite. Ei apar in calice, nu pot strabate structura din zona colului caliceal si cresc treptat in marime. Uneori determina staza urinara cu infectie consecutiva si necesita indepartarea de urgenta pe cale chirurgicala. Calculii bazinetali sunt de obicei de forma rotunda, ovala sau triunghiulara,  iar marimea variaza de la un sambure de cireasa pana la dimensiunile unui pumn.  

Uneori ocupa intreaga cavitate pielo-caliceala si  poarta denumirea  de calculi coraliformi. Calculii bazinetali, mai mici , pot inchide  zona de cmergenta  a ureterului ca o supapa, generind o staza urinara importanta. Calculii ureterali,  rotunzi sau alungiti , au  marimea unor boabe  de dinte sau mazare. Rareori raman inclavati  pe traiectul ureterului. Capatand  dimesiuni apreciabile.

Forma si dimensiunea calculilor vezicali variaza: pot coexista calculi de marimea unor fire de nisip cu altii  mari cat  pumnul. Cand  se gasesc  mai multi calculi, suprafetele de atingere sunt slefuite in genul unor articulatii. Calculii uretrali iau nastere foarte rar in uretra. De obicei sunt calculi ureterali care in timpul evacuarii lor (spontane), se inclaveaza  la nivelul unei stramtori patologice a uretrei.