examenul aparatului renal

Inspectia se va efectua nu numai in regiunea lombara, ci vor fi cercetate si abdomenul ambele flancuri in regiunea hipogastrica.
Constatarea unei bombari lombare fara tumefierea tegumontelor, poate sugera prezenta unei tumori renale. Cand insa bombarea regiunii lombare se insoteste de tumefierea tegumentelor, ne vom gindi la un flegmon perinefretic. In caz de tumora voluminoasa, bombarea se va extinde in flancul respectiv.
Retentia urinara, care produce o distenzie mare a vezicii urinare, se va exterioriza prin aparitia unei bombari in hipogastru, imediat deasupra pubisului (glob vezical).
Palparea. In stare normala rinichii nu sunt palpabili. Pentru o buna utilizare a palparii, bolnavul va sta intr-o pozitie comoda, cu musculatura relaxata.
Procedeele de palpare pot fi bimanuale sau monomanuale. Cel mai folosit este procedeul bimanual Guyon (fig.1). Bolnavul se afla in decubit dorsal, cu gambele flectate pe coapse si acestea pe abdomen, usor indepartate si executa inspiratii profunde. Examinatorul se aseaza de partea rinichiului ce trebuie explorat. Mana opusa rinichiului se aseaza in regiunea lombara (ultimile patru degete), in unghiul costo-vertebral, iar cealalta pe peretele abdominal, la marginea externa a dreptilor, cu degetele orientate in sus. In timp ce mana din regiunea lombara apasa pe masele musculare sau se executa chiar presiuni bruste (balotare), cu scopul de a apropia rinichiul de cealalta mana, cu aceasta se apasa peretele abdominal, cautind sa prindem rinichiul. Daca rinichiul este palpabil, deci daca nu are o pozitie si volum normal, mana plasata pe abdomen va surprinde in timpul inspirului, sub rebordul costal sau mai jos, o masa globuloasa, rotunda, neteda care este polul inferior al rinichiului. In caz de rinichi ptozat se poate surprinde uneori chiar intreg rinichiul.
Un alt procedeu bimanual este procedeul lui Israel (fig.2). Palparea se executa cu aceeasi tehnica ca si in procedeul Guyon, numai ca bolnavul se afla in decubit lateral, pe partea sanatoasa, cu coapsele semiflectate. Vom folosi sfarsitul inspirulul, cand rinichiul coboara mai mult.
Ca procedeu monomanual se va folosi procedeul Glenard (fig.3) care nu va putea fi practicat decat la persoanele slabe, cu un abdomen moale. Bolnavul fiind in aceeasi poziti ca si pentru metoda Guyon, palparea se face cu o singura mana (mana opusa rinichiului pe care il palpam), punand cele patru degete in regiunea lombara iar policele pe abdomen, sub rebordul costal. In timpul inspirului profund, vom apropia degetele din regiunea lombara de policele care palpeaza, cautind sa prindem rinichiul. Cealalta mana se aseaza in apropierea policelui pentru a impiedeca deplasarea rinichiului spre linia mediana.
Palparea rinichiului se poate face si in pozitie ortostatica, folosind palparea monomanuala. Aceasta pozitie da indicatii mai fidele in caz de ptoza renala.
Informatiile pe care ni le furnizeaza palparea rinichilor se adreseaza urmatoarelor elemente: pozitia, volumul, forma, mobilitatea, consistenta, suprafata si sensibilitatea rinichilor.
La subiectii normali, rinichii nu se pot palpa. Uneori insa, numai la cei foarte slabi, se poate simti polul inferior al rinichiului drept. O caracteristica care ajuta la stabilirea diagnosticului de organ o prezinta faptul ca rinichiul pastreaza permanent un contact lombar.
Marirea de volum a rinichilor este o constatare in caz de congestii renale, hidro- sau pionefroza, tumori renale. In general, rinichiul isi pastreaza forma sa de bob de fasole cu exceptia tumorilor renale si mai ales a rinichiului polichistic cand se deformeaza.
Mobilitatea normala a rinichiului este redusa in timpul miscarilor respiratorii, nefiind sesizata la palpare. In caz de ptoza renala, rinichiul se deplaseaza apreciabil,in jos, ajungind uneori chiar in fosa iliaca. In astfel de cazuri rinichiul flotant (migrator) poate fi readus, prin impingere, in loja renala. Se considera ptoza de gradul I cand se palpeaza numai polul inferior, 1/3 sau 1/2 inferioara a rinichiului. In astfel de situatii, rinichiul drept poate fi confundat cu vezicula biliara sau ficatul, iar cel sting cu splina. Pozitia sa posterioara, contactul lombar si posibilitatea de a-l readuce in loja sa, sunt argumente pentru rinichi. Ptoza de gradul II consta in posibilitatea palparii rinichiului in intregime; mobilitatea sa este evidenta in jos si foarte putin spre linia mediana pe care n-o trece. In ptoza de gradul III, rinichiul va putea fi palpat chiar in jumatatea opusa a cavitatii abdominale.