examenul chimic al urinii

Albuminuriile functionale cuprind 3 varietati mai importante:
a) albuminuria ortostatica, intalnita la 3/4 dintre adolescenti si copii, este provocata de statiunea in picioare sau de un exercitiu fizic important. Fenomenul se intensifica daca corpul ia o pozitie lordotica. Se pare ca aceasta albuminurie se datoreste unei modificari a circulatiei renale secundare intrarii in functie a unei cantitati de sange stocat la periferie. Dovada acestui mecanism poate fi facuta prin manevre ca: vasodilatatie periferica indusa prin caldura, ligatura prin garouiri a radacinilor celor patru membre (in pozitie culcata) etc. Urinile de dimineata, emise fara ca pacientul sa se scoale, nu contin albumina. Punerea sa in pozitie ridicata va declansa o albuminurie de 1-3 g%o. La acesti bolnavi se observa o instabilitate neurovegetatia X manifestata prin roseata spontana a fetei, hipotensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, cefalee, opresiune precordiala, lipoti-mii;
b) albuminuria de efort sau de sfortare apare dupa eforturi fizice mari (munci grele, sport de performanta).Este determinata de hipoxia consecutiva consumului in exces al oxigenului de musculatura suprasolicitata;
c) albuminuriile nervoase sunt cele care apar in unele afectiuni ale sistemului nervos ca: hemoragii cerebrale si meningiene, traumatisme ale craniului, tumori cerebrale, epilepsie, sindroame dureroase ale abdomenului etc. si sunt atribuite tulburarilor vasomotorii renale.
Albuminuriile chirurgicale sunt produse de hemoragii sau supuratii ale cailor urinare in cursul unor boli ca: litiaza renala, tuberculoza renala, pielonefrita, hidronefroza, pielonefroza, cancerul renal, pielocistita, tumorile vezicale, cistite, prostatite, uretrite.
Falsele albuminurii sunt reprezentate de prezenta in urina a mucinei si albuminelor de origine genitala.
•    Mucina este secretata in mod normal de mucoasa cailor urinare, dar ea se dizolva in urina in timpul mictiunii pentru ca apoi sa se separe sub forma unui nor fin. Se gaseste in cantitate mare in caz de cistite. Se diferentiaza de albuminurie, intrucat, urina tratata cu acid azotic da un precipitat care cade la fundul eprubetei, pe cand mucina ramine la suprafata.
•    Albumina de origine genitala (secretie prostatica, a veziculelor seminale, glandelor cervicale uterine) se identifica prin examen atent genital si, la nevoie, cercetarea urinei prin sondaj vezical.
Albuminuriile extrarenale (heterogene) sunt cele care survin prin actiunea unor factori toxici, fiind acetosolubile, factori mecanici (albumina Bence-Jonee) si albuminele de origine digestiva.
- Albuminele acetosolubile coaguleaza prin caldura si se redizolva daca sunt tratate cu acid acetic, precipitand din nou prin adaugare de cateva picaturi de solutie de clorura sau sulfat de sodiu.
- Albuminele Bence-Jones (albumoze) sunt proteine anormale (paraproteine), cu greutate moleculara mica(45ooo) care migreaza electroforetic cu globulinele (gama sau beta), precipitata la 45°-55° si se redizolva la fierbere. Se elimina in urina in milomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, in unele leucemii.
- Albuminele de origine digestiva (pseudoalbuminele) se identifica in urina in unele tulburari digestive datorita absorbtiei unor proteine netransformate din cauza deficientei fermentilor digestivi. Acestea coaguleaza prin fierbere si precipita cu acid azotic si acetic.
Exprimarea cantitatii de albumina eliminata in urina se face in mod curent in g %0. Exista insa pareri in favoarea exprimarii prin debit in unitatea de timp. Aceasta ar oglindi mai corect spolierea organismului de proteine, intrucat semnificatia unei anumite cantitati de albumina este diferita in functie de diureza. Pentru aceasta se vor recolta urina din 2-3 ore sau 24 ore, se va calcula volumul urinar pe minut si se va raporta valoarea proteinuriei la acest volum urinar. Se considera proteinurie slaba sub 1 mg/minut, proteinurie mijlocie 1-3 mg/minut, proteinurie forte 5-10-20 mg/minut.
Electroforeza proteinelor urinare n-a  intrat in practica curenta. Pentru o corecta cercetare este necesara concentratie de 10-20 g %o albumina, altfel albumina va trebui concentrata (prin dializa sau prin ventilatie). In mod obisnuit se observa predominanta albuminelor, dar apar si fractiuni globulinice, in special gama. In caz de plasmocitom se va observa o intensa migrare a proiteinelor cu fractiunea gama.
Alti constituienti anormali ai urinei care vor fi pusi in evidenta prin tehnici speciale sunt:
- Glucoza (glicozuria), substanta cu prag de eliminare in urina (apare cand concentratia sanguina depaseste 1,20 g %o), indica tulburari de glicoreglare. Glicozuria este prezenta in caz de: diabet zaharat, diabet renal, diferite infectii (febre eruptive, meningite etc.), intoxicatii acute sau cronice (Ur, Pb, Hg, ferocianura de potasiu, anestezice etc.), afectiuni nervoase (encefalite, hemoragii cerebrale, tumori cerebrale, traumatisme, ematii), boli endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenalele), hepatopatii, infarct miocardic, sarcina, boli de rinichi (tumori maligne, scleroze renale), tulburari in functia de reabsorbtie tubulara (diabetul fosfoglucidic) sindromul Toni-Debrd-Fanconi, glicozuria, aminoaciduria familiala), afectiuni pancreatice (pancreatite, tumori pancreatice). In marea majoritate a bolilor renale glicozuria nu este prezenta, acest fapt fiind explicat prin raminerea intacta a portiunii tubulare, unde se face reabsorbtia de glucoza (1/3 proximala), fie ca, prin afectarea simultana a glomerulilor si tubilor, scade cantitatea de glucoza care va fi reabsorbita, prin reducerea filtratului glomerular.
In urina mai pot fi intalnite uneori si alte zaharuri ca: galactoza, pentoze, levuloza.
- Cetonuria sau prezenta in urina a corpilor cetonici (acetona, acizii acetilacetic si betaoxibutiric) este caracteristica diabetului zaharat decompensat precum si in starile de inanitie, casexie, in varsaturile incoercibile. Prezenta in cantitate mare a acetonei da urinii un miros caracteristic, de mere acre.
- Lipidele se gasesc in urina in cantitati foarte mici.In atare patologica pot depasi cantitatea de 1 g %0 (lipurie), spre exemplu in nefroza lipoidica.
- Pigmentii biliari (urobilinuria, bilirubinuria) denota prezenta unui icter hemolitic, hepatocelular sau obstructiv. Alaturi de pigmenti pot apare si sarurile biliare (colaluria).
- Catecolaminele urinare, care in mod normal se gasesc in valori care nu depasesc 50-60 micrograme/24 ore, depasesc de peste 10 ori aceasta valoare in caz de feocromocitom.