examenul sanguin in anemiile feriprive

Tabloul hematologic este sugestiv, evoluand in trei stadii succesive distincte:
Stadiul I - survine imediat dupa producerea hemoragiei si se caracterizeaza prin cresterea numarului de trombocite (peste 400.000/mmc) a leucocitelor (peste 10.000-15.000/mmc), cu neutrofilie. Datorita pierderii de plasma, paralela cu pierderea de globule rosii, numarul acestora, hematocritul si hemoglobina nu oglindesc exact gradul anemiei. La aceasta se adauga si vasoconstrictia de la nivelul pielii si muschilor, cu scopul de a mentine o irigatie mai buna a organelor vitale. 
Sttadiul II - dupa 24 ore, cu o durata de 2-3 zile, se caracterizeaza prin: scadere marcata a hematiilor (chiar daca hemoragia s-a oprit) datorita trecerii lichidelor interstitiale in fluxul sanguin (hemodilutie), o scadere progresiva a hematocritului (sub 20-30 %), a leucocitelor; in schimb apare o macrocitoza moderata, o crestere a reticulocitelor (peste 50 %) si chiar prezenta de eritroblasti oxifili (1-5 %). In plasma se va constata o hipoproteinemie, hipocloremie, usoara crestere a bilirubinei neconjugate si uneori o azotemie moderata.
Stadiul III incepe din ziua a treia, cu o durata variabila de 2-3 saptamani. Odata hemoragia oprita, modificarile biochimice si hemitologice revin treptat la normal, daca se exclude o boala de sistem hematopoetic. Daca hemoragia a fost grava, s-a repetat in urmatoarele zile, vor persista semnele unei anemii feriprive care va beneficia de tratamentul corespunzator.
Medulograma nu se efectueaza decat in cazuri speciale. Se va observa o maduva hiperegenerativa de tip normoblastic, seria granulocitara prezentand o reactie cu deviere moderata spre stanga; megacariocitele peste 5-6 %o cu trombocitopoeza crescuta, deci o hiperplazie mieloida globala, cu predominanta hiperegenerarii eritroblastice, de tip reactiv - compensator.
In lipsa unor semne evidente de hemoragie, diagnosticul se va suspecta pe baza palorii, lipotimiilor, agitatiei, transpiratiilor, palpitatiilor. Ca semne mai tardive ale unei hemoragii acute sunt de luat in considerare lipsa de aer, setea si prabusirea tensiunii arteriale.
ANEMIA POSTHEMORAGICA CRONICA
Anemia posthemoragica cronica se datoreste pierderilor repetate de sange, in cantitati mici, ducand in final la o spoliere a rezervelor de fier si la perturbarea Bintezei de hemoglobina. Intrucat aceasta anemie posthemoragica cronica este in esenta o anemie feripriva, cauzata de pierderea zilnica a 3-4 ml sange (2-3 mg fier), manifestarile vor fi descrise in capitolul urmator.
ANEMIILE FERIPRIVE
Anemiile feriprive cuprind stari patologice, reunite prin uneia manifestari comune, determinate de deficitul de fier necesar formarii hemoglobinei si care se insotesc, de obicei, si de micsorarea numarului de eritrocite.
Pe globul pamantesc, anemiile feriprive au o repartitie inegala: frecventa mare in tarile slab dezvoltate (in Asia, Orientul Mijlociu, unele tari din Africa si din America de Sud) si o frecventa mult mai mica in tarile dezvoltate.
Circumstantele care duc la o carenta martiala sunt: a) aport alimentar insuficient, b) absorbtie perturbata, c) nevoi (cereri)exagerate, d) hemoragii cronice. La acestea se mai adauga unele eliminari crescute de fier, odata cupierderile proteice (enteropatii exsudative, nefropatii cronice) cand, odata cu unele componente plasmatice se elimina si cantitati de transferina, combinata cu fier.
Atat timp cat se stabileste un echilibru intre aportul de fier si absorbtia acestuia, metabolismul fierului se desfasoara normal, asigurandu-se cantitatea necesara sintezei hemoglobinei. Hiposideremia survine atunci cand echilibrul este rupt datorita uneia sau mai multor dintre circumstantele amintite.
Simptomatologie
Simptomatologia se instaleaza insidios, este de intensitate variabila, fiind concordanta cu scaderea valorii hemoglobinei circulante si a hiposideremiei. Anemia minima sau moderata poate ramine mult timp asimptomatica. In anemiile mai severe se vor pune in evidenta semne comune tuturor sindroamelor anemice: cefalee, vertije, vajaitiuri in urechi, palpitatii, eretism cardio-vascular, dispnee de efort, anorexie sau apetit capricios, dureri nevralgice, furnicaturi si greutate in membre.
Doua semne sunt in special frecvente: oboseala, simptom care duce pe bolnav sa consulte medicul, plangandu-se de o scadere a capacitatii de lucru, de o scadere a randamentului scolar, de o nevoie crescuta de somn; tulburarile de comportament, consecinta a asteniei fizice, bolnavul devenind iritabil fata de cei din jur, recalcitrant fata de medic si de cei care îi propun examene si tratamente. Aceste manifestari sunt puse pe seama hiposideremiei, intrucat sunt prezente la bolnavii cu hiposideremie, fira anemie.
Semnele fizice, mai frecvente, se adreseaza fanerelor si mucoaselor.
Unghiile sunt moi, iau o forma concava (koilonichie), parul este friabil, rar, cu depletie frecventa.
Modificarile mucoaselor digestive sunt responsabile de tulburari functionale importante.
Astfel, limba poate fi sediul unei glosite. Este neteda, lucioasa, depapilata, sensibila la alimente acide, bolnavul prezentind arsuri linguale si bucale. La nivelul comisurilor labiale se observa frecvent ragade.
Alterarile mucoasei pot interesa esofagul si stomacul. Atrofia mucoasei faringiene si esofagiene este vinovata de o disfagie inalta, cunoscuta sub denumirea de sindrom Plummer-Vinson (sau Kelly-Paterson), sau disfagia sideropenica (Waldenstrom), disfagie comentata de multi autori, ca fiind de natura precanceroasa.
Leziunile mucoasei gastrice, de intensitate variabila sunt raspunzatoare de dureri epigastrice, sub forma de arsura.
Alte semne obiective, mai rare, sunt: splenomegalie si hepatomegalie moderata, marire a parotidei, tulburari ale ciclului, mai ales la tinerele fete (dismenoree, oligomenoree, amenoree).
Date paraclinice
Hemograma arata cifre normale sau o diminuare a hematiilor. In timp ce hemoglobina si hematocritul prezinta valori scazute. Anemia este hipocroma si microcitara. Eritrocitele sunt palide, cu un continut redus de hemoglobina, uneori aparand ca anulocite, sunt mai plate, de dimensiuni inegale (anizocitoza) si in formele severe de forme diferite (poikilocitoza). Reticulocitele sunt in numar normal sau prezinta o crestere temporara, dupa un episod hemoragie acut. Leucocitele sunt normale sau usor diminuate; de asemenea poate exista o usoara trombopenie.
Mielograma arata o maduva hiperplazica, cu o proportie relativ ridicata de normoblasti. Originea sideropenica a anemiei se poate demonstra prin coborarea numarului sideroblastilor de la valoarea normalii de 30 %, la 2-3 %.
Ca modificari biochimice, in afara scaderii hemoglobinei (sub 50- 60 % sau sub 6-8 % prin dozare fotometrica), se constata scaderi ale sideremiei (sub 60 gama 56). Transferina (siderofilina) este mult crescuta.
Secretia gastrica, cercetata prin testul la histamina, arata o aclorhidrie adevarata in proportie de 16 %. Se evidentiaza o gastrita superficiala sau o atrofie moderata, puse in evidenta prin biopsia mucoasei gastrice.